Radioul reprezintă una dintre realizările tehnologice de excepţie ale gândirii umane, care a condus la apariţia şi dezvoltarea celui mai puternic şi popular mijloc de comunicare. De la începuturile sale, radiofonia a avut efecte imediate pe plan social, economic, militar, dar şi pe cel cultural. Comunicarea noastră face o scurtă incursiune în istoria apariţiei radiodifuziunii în Basarabia şi prezintă colecţia muzeală de aparate radio. Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei conservă şi valorifică peste 120 de radioreceptoare de interes istoric şi tehnic, fabricate între anii 1930 şi sfârşitul secolului al XX-lea în diverse ţări. Ponderea principală în această colecţie o deţin aparatele de radio construite în URSS. Constituirea fondului radiotehnic a început în anul 1973, când muzeului i-a fost donat primul radioreceptor, de marca Telefunken, model Koncert Trial, fabricat la Praga în 1934, acesta fiind, de fapt, un trofeu de război. Începând cu 1973, colecţia de radioreceptoare a muzeului a crescut, an de an, prin donaţii şi achiziţii, completându-se cu noi mărci şi tipuri de aparate, cele mai multe intrând în patrimoniul muzeal în ultimii zece ani. Din punct de vedere categorial, colecţia este alcătuită din aparate de radioficare, receptoare radio cu tuburi electronice şi radioreceptoare tranzistorizate. Menţionăm că unele dispozitive de recepţie din colecţia muzeală au o valoare aparte, pe lângă cea istorică şi tehnică, care decurge din apartenenţa lor. Este vorba de aparatele radio care au aparţinut unor personalităţi importante din istoria şi cultura naţională. Acestea poartă în sine poveşti de viaţă şi fapte de istorie adevărată, trăite de proprietarii lor de odinioară. Aparatele de radio din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei prezintă interes pentru istoria ştiinţei şi tehnicii, o parte dintre ele se disting ca piese de referinţă pentru evoluţia comunicaţiilor.