Chipul femeii în afişul sovietic din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
287 4
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-30 03:14
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
069.5:75.041-055.2(478) (1)
Muzee. Expoziții permanente (505)
Pictură (405)
SM ISO690:2012
STĂVILĂ, Vera. Chipul femeii în afişul sovietic din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei. In: Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei. : Istorie - Arheologie - Muzeologie, Ed. 30, 29-30 octombrie 2020, Chisinau. Chişinău: Casa Editorial-Poligrafică „Bons Offices”, 2020, Ediția 30, pp. 115-116. ISBN 978-9975-87-736-7.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei.
Ediția 30, 2020
Conferința "Conferinţa ştiinţifică internaţională a Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei. "
30, Chisinau, Moldova, 29-30 octombrie 2020

Chipul femeii în afişul sovietic din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei

CZU: 069.5:75.041-055.2(478)

Pag. 115-116

Stăvilă Vera
 
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
 
 
Disponibil în IBN: 15 iunie 2022


Rezumat

Subiectul acestei comunicări îl constituie chipul femeii în afişul sovietic şi este rezultatul cercetării şi valorificării colecţiei de afişe din Patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei. În comunicare ne-am propus să stabilim rolul, funcţiile, impactul şi valoarea artistică a acestuia în societatea sovietică. Primele afişe sovietice au fost cele datate cu anul 1917, din timpul loviturii de stat bolşevice din Rusia, servind ca mijloc de comunicare în masă, folosit la maximum în scopul argumentării dictaturii bolşevice. Puterea sovietică a văzut în afiş un instrument eficient pentru mobilizarea maselor, care nu ştiau să scrie şi să citească. În rezultatul cercetării, s-a constatat că afişele reprezintă femeia implicată în diverse activităţi de construire a societăţii sovietice. Cronologic, include perioada anilor 1920-1985. Cel mai vechi afiş datează cu anul 1920 şi reflectă, sugestiv, statutul femeii după revoluţia bolşevică din 1917. Variat prin mesaj, format şi design, divers din punct de vedere tematic, afişul a fost structurat în câteva compartimente: femeia după revoluţia bolşevică din 1917, egalată în drepturi cu bărbaţii, rolul femeii în procesul de colectivizare a agriculturii, femeia pe front şi în spatele frontului, contribuţia femeii la restabilirea economiei naţionale (la strung, în mină, pe tractor), femeia-mamă, femeia în diverse profesii, femeia în lupta pentru pace, femeia şi sportul etc. Emoţionant prin mesaj şi valoros prin design este afişul cu imaginea femeii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, folosit la maximum în timpul mobilizărilor pe front, la recrutarea civililor şi angajarea lor în industria de război. Expresiv, colorat într-un stil strident este afişul cu imaginea femeii implicată în muncile agricole. Un rol aparte îl au afişele cu chipul femeii-mamă, cu texte concise şi imagini sugestive, reprezentând portretul femeii noi, care de cele mai multe ori este îndemnată să lase gospodăria şi să participe la munci şi activităţi sociale. Sunt uşor de contemplat şi afişele cu imaginea femeii în restabilirea economiei naţionale, în practicarea sportului etc. La crearea acestui gen de afişe şi-au adus contribuţia renumiţi pictori din URSS, inclusiv din RSSM: N. Koreţki, A. Bubnov, N. Vatolina, I. Bogdesco, G. Dimitriu, O. Cojocaru, I. Taburţă ş.a Aceste afişe cu valoare documentară şi artistică au fost şi un mijloc eficient de propagandă, reprezentând o mărturie a trecutului şi reflectând o scurtă trecere în revistă a proceselor şi evenimentelor care au avut loc în societatea sovietică.