Ctitorii modernizării oraşului Chişinău (a doua jumătate a sec. al XIX-lea - începutul sec. al XX-lea) prin prisma pieselor de patrimoniu
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
264 3
Ultima descărcare din IBN:
2024-04-06 16:41
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
929(478-25)"XIX-XX" (2)
Biografii și studii înrudite (486)
SM ISO690:2012
GRIŢCO, Ana. Ctitorii modernizării oraşului Chişinău (a doua jumătate a sec. al XIX-lea - începutul sec. al XX-lea) prin prisma pieselor de patrimoniu. In: Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei. : Istorie - Arheologie - Muzeologie, Ed. 30, 29-30 octombrie 2020, Chisinau. Chişinău: Casa Editorial-Poligrafică „Bons Offices”, 2020, Ediția 30, pp. 113-114. ISBN 978-9975-87-736-7.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei.
Ediția 30, 2020
Conferința "Conferinţa ştiinţifică internaţională a Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei. "
30, Chisinau, Moldova, 29-30 octombrie 2020

Ctitorii modernizării oraşului Chişinău (a doua jumătate a sec. al XIX-lea - începutul sec. al XX-lea) prin prisma pieselor de patrimoniu

CZU: 929(478-25)"XIX-XX"

Pag. 113-114

Griţco Ana
 
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
 
 
Disponibil în IBN: 15 iunie 2022


Rezumat

Prezenta comunicare se bazează predilect pe informaţiile identificate în rezultatul cercetărilor în fondurile Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei şi face parte din proiectul instituţional Personalităţi remarcabile – parte a patrimoniului cultural-istoric naţional (secolele XIX-XX). Scopul cercetărilor este de a consemna, valorifica şi promova materialul muzeografic, legat de personalităţile marcante, prezente în patrimoniul MNIM. Printre acestea se numără primarul C. Schmidt (1846-1928) şi arhitectul A. Bernardazzi (1831-1907). Prin aplecarea asupra patrimoniului şi valorificarea acestuia, se aduce un spor de valoare colecţiilor foto-documentare şi pieselor memoriale ale acestor două mari personalităţi, care au stat la baza transformării oraşului Chişinău „dintr-un sat mare” într-un centru administrativ gubernial. Piesele de patrimoniu, care vin să completeze viaţa şi activitatea lui Carol Schmidt, primar al Chişinăului între anii 1877 şi 1903, au completat fondurile muzeului la începutul anilor ‘90, sec. XX. Valoarea documentară şi istorică a pieselor originale este incontestabilă, deşi numeric sunt modeste (circa zece unităţi), or fotografiile de epocă, scrisorile cu semnătura primarului, presa timpului rămân a fi martori oculari ai procesului de urbanizare, dar şi o contribuţie credibilă la scrierea istoriei oraşului. Un sentiment aparte reflectă aplicele-monogramă (caractere chirilice şi latine), piese unicat de o fineţe aparte, ce transmit un mesaj de nobleţe şi preţuire. O altă piesă de unicat este portretul Tatianei Schmidt, una din fiicele lui Carol Schmidt, executat de pictorul N.P. Bogdanov-Belski din Sankt-Peterburg. A. Bernardazzi, arhitect al oraşului Chişinău între anii 1856 şi 1878, este una din puţinele personalităţi care are o prezenţă de invidiat în patrimoniul MNIM. În anul 1991, muzeul a achiziţionat de la o cetăţeancă din oraşul Odesa o colecţie importantă ca valoare, dar şi numeric (circa optzeci de piese originale), ce elucidează viaţa şi activitatea arhitectului în oraşele Chişinău, Odesa şi Herson. Cronologic, colecţia cuprinde perioada anilor 1868-1910 şi include planuri, schiţe, scrisori oficiale, scrisori de gratitudine, telegrame, extrase din presa timpului; o parte din acestea având semnătura arhitectului. Arhiva include materiale ce ţin de activitatea Societăţii Tehnice din Chişinău şi Odesa, al cărei membru a fost, corespondenţa cu primarul C. Schmidt etc. De nepreţuit sunt imaginile fotografice de familie, din locurile unde a locuit sau călătorit. O completare importantă sunt copiile executate la comandă din Arhiva de stat din Chişinău şi Odesa, unde este reflectată activitatea de creaţie a lui A. Bernardazzi în oraşele Chişinău, Odesa şi Novorossiisk. Generalizând cele expuse mai sus, menţionăm importanţa valorificării şi promovării patrimoniului muzeal, care este o prelungire în timp a faptelor, o rememorare a personalităţilor, iar evocarea poate servi ca o călăuză care să conducă la cunoaşterea contribuţiei acestor două mari personalităţi la propăşirea oraşului în perioada ţaristă.