Implicări internaţionale şi naţionale în Războiul Civil Spaniol (1936-1939)
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
256 4
Ultima descărcare din IBN:
2024-02-15 15:14
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
94(460+100)"1936-1939" (1)
Istoria Spaniei. Regatul Spaniei (1)
Istorie universală (3)
SM ISO690:2012
BARBU, Gabriel. Implicări internaţionale şi naţionale în Războiul Civil Spaniol (1936-1939). In: Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei. : Istorie - Arheologie - Muzeologie, Ed. 30, 29-30 octombrie 2020, Chisinau. Chişinău: Casa Editorial-Poligrafică „Bons Offices”, 2020, Ediția 30, pp. 93-94. ISBN 978-9975-87-736-7.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei.
Ediția 30, 2020
Conferința "Conferinţa ştiinţifică internaţională a Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei. "
30, Chisinau, Moldova, 29-30 octombrie 2020

Implicări internaţionale şi naţionale în Războiul Civil Spaniol (1936-1939)

CZU: 94(460+100)"1936-1939"

Pag. 93-94

Barbu Gabriel
 
Universitatea Valahia din Târgoviste
 
Disponibil în IBN: 15 iunie 2022


Rezumat

Spre deosebire de alte conflicte civile, în care taberele beligerante erau ajutate mai mult sau mai puţin de terţe ţări, în Spania, internaţionalizarea conflictului a căpătat dimensiuni fără precedent. Italia şi Germania i-au sprijinit pe rebeli fără rezerve, din considerente ideologice, dar mai cu seamă politice, economice şi strategice, în timp ce democraţiile occidentale, favorabile politicii de neintervenţie, îi ajutau, indirect, tot pe rebeli, deoarece guvernul legal al Spaniei a fost lipsit de dreptul de a cumpăra materiale de război din străinătate, pentru a se apăra în faţa naţionaliştilor. Marea încărcătură ideologică a conflictului şi internaţionalizarea lui au contribuit, în epocă, la teama că el se va extinde pe întregul continent, la fel ca războaiele religioase din trecut. Presa a fost extrem de atentă la evenimentele din Spania, informând destul de realist şi prompt opinia publică, chiar dacă în cele mai multe cazuri rebelii se bucurau de simpatia gazetarilor. În legătură cu cauzele războiului civil, majoritatea ziarelor s-au străduit să explice cititorilor originile acestui conflict, punând accent pe cauzele economice, politice şi sociale, unele mergând chiar mai departe şi constatând că acestea au o explicaţie în trecutul Spaniei, care dintr-un falnic imperiu a ajuns o ţară semifeudală în secolul XX, din cauza lipsei unor reforme economice şi sociale. Ziarele au surprins corect situaţia economică grea din Spania, inechitabila distribuţie a pământului, dar şi conflictul ideologic dintre politica de stânga a Frontului Popular şi tradiţia monarhistă a Spaniei. Evident, ziarele de dreapta au pus accent pe conflictul ideologic dintre cele două tabere, susţinându-i pe rebeli necondiţionat, deoarece tabăra guvernamentală o plasau în slujba Moscovei şi a comunismului internaţional. Presa a fost la curent cu evoluţia ostilităţilor, multe ziare anticipând destul de devreme cine va câştiga războiul, surprinzând simpatia de care se bucura Franco în rândul statelor de dreapta, precum şi ezitările democraţiilor occidentale. Internaţionalizarea conflictului spaniol a atras atenţia multor periodice româneşti. Multe ziare au surprins, încă din primele luni ale conflictului, puternicele interese ce se intersectau pe tărâmul Spaniei şi care au fost cauza majoră a implicării străine şi a prelungirii războiului. Aportul statelor totalitare în războiul fratricid spaniol a fost bine reliefat de gazetele româneşti, evident, fiecare susţinând forţele de stânga sau pe cele de dreapta, în funcţie de orientarea lor politică.