Emisiuni monetare ruseşti din prima jumătate a secolului al XVIII-lea din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
319 2
Ultima descărcare din IBN:
2022-11-07 09:13
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
069.51:737.1(478)"XViII" (1)
Muzee. Expoziții permanente (505)
Arte plastice (429)
SM ISO690:2012
ARCUŞ-JANTOVAN, Elena. Emisiuni monetare ruseşti din prima jumătate a secolului al XVIII-lea din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei. In: Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei. : Istorie - Arheologie - Muzeologie, Ed. 30, 29-30 octombrie 2020, Chisinau. Chişinău: Casa Editorial-Poligrafică „Bons Offices”, 2020, Ediția 30, pp. 38-40. ISBN 978-9975-87-736-7.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei.
Ediția 30, 2020
Conferința "Conferinţa ştiinţifică internaţională a Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei. "
30, Chisinau, Moldova, 29-30 octombrie 2020

Emisiuni monetare ruseşti din prima jumătate a secolului al XVIII-lea din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei

CZU: 069.51:737.1(478)"XViII"

Pag. 38-40

Arcuş-Jantovan Elena
 
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
 
Disponibil în IBN: 14 iunie 2022


Rezumat

În prima jumătate a secolului al XVIII-lea, în lipsa unui sistem monetar naţional în Ţările Române, calea pentru accesul diverselor tipuri de monede a fost una foarte facilă. În secolul al XVIII-lea, moneda rusească nu s-a răspândit pe scară largă în acest spaţiu şi s-a impus îndeosebi odată cu anexarea Basarabiei, dar totuşi a fost prezentă în circulaţie şi până în secolul al XIX-lea. Acest lucru este confirmat de sursele scrise şi constatat prin descoperiri atât de tezaure, cât şi de descoperiri izolate. La etapa actuală de cercetare, pentru prima jumătate a secolului al XVIII-lea sunt cunoscute puţine descoperiri de tezaure, în componenţa cărora se atestă şi monede ruseşti, atât în limitele teritoriului Republicii Moldova (Horodişte – 3 piese ruseşti (ruble), AR, 1728, 1733, 1740; Peresecina – 7 piese ruseşti (ruble), AR, 1723 (3), 1727, 1728, 1729, 1734; Şercani – 14 piese ruseşti (ruble), AR, 1719, 1720, 1728, 1732, 1733, 1736, 1737, 1740, 1746, 1747, 1750, 1751, 1752 (2), cât şi în celelalte teritorii, care au fost parte componentă a Principatului Moldovei (Dihtineţ – ? piese, Petru I; Vadurile – 3 piese (ruble), AR, 1719, 1744, 1754). Totodată, aşa cum în descoperirile de tezaure sunt identificate preponderent emisiuni cu valoare nominală ridicată, nu am putea determina în mod coerent circulaţia monedei ruseşti, dacă nu ar fi cercetate şi monedele cu valoare nominală scăzută, care, evident, erau în circulaţie, doar că sunt atestate cu precădere sub formă de descoperiri izolate. Însă şi descoperirile izolate sunt introduse insuficient în circuitul ştiinţific – atât din spaţiul nostru (Bălţi – 1 denga, AE, 1731; Boşcana – 1 denga, AE, 1746; Chişinău – 5 kopeiki, AE, 1726; Dubăsari – 1 denga; AE, 1731; Floreşti – 5 kopeiki, AE, 1755; Soroca – 2 kopeiki, AE, 1758; Speia – 5 kopeiki, 1758), cât şi din alte regiuni ale Principatului Moldovei (Bernove – 1 denga, AE, 1737; Hotin – 1 denga, AE, 1755; Rarancea/Redcăuţi – 5 kopeiki, AE, 1727; Suceava – 1 denga, AE, 1732; Vaslui – 1 denga, AE, 1749). Din considerentul că emisiunile cu valoare nominală mică nu au prezentat un interes numismatic şi sunt stipulate rar în lucrările ştiinţifice, este dificil de a certifica în mod exhaustiv prezenţa monedei ruseşti în circulaţie şi de a deduce rolul acesteia. Astfel, actualmente, în baza analizei nominalurilor, atât din tezaure, cât şi de descoperiri izolate, atestăm doar ruble, copeici şi denga, ceea ce ne permite să avem doar o imagine parţială a circulaţiei monedei ruseşti în prima jumătate a secolului al XVIII-lea. În colecţia numismatică din patrimoniul Muzeului National de Istorie a Moldovei se regăseşte un număr important de monede ruseşti, care, cu certitudine, trebuie să fie incluse în circuitul ştiinţific, întrucât reflectă caracteristici notabile ale circulaţiei monetare din acest spaţiu. Emisiunile monetare din prima jumătate a secolului al XVIII-lea sunt reprezentate de monede din perioada lui Petru I, Ecaterina I, Ana Ivanovna şi Elisabeta Petrovna, iar mai exact, de următoarele nominaluri: 2 ruble (1 piesă, AV, 1720), polupoltinik (1 piesă, AR, 1756), grivennik (6 piese, AR, 1747, 1748,1751, 1752 (2), 1756), 5 copeici (13 piese, AE, 1727-1762), 2 copeici (27 piese, 1757-1762), 1 copeică (8 piese, AE, 1705-1761), denga (50 piese AE, 1707-1756), poluşka (2 piese, AE, 1735 (2)). Cercetarea acestor emisiuni este indubitabil necesară, fiindcă, dacă copeica sau denga (½ copeică) sunt atestate deseori în cadrul descoperirilor şi menţionate în sursele documentare, nominaluri precum polupoltinik (25 copeici), grivennik (10 copeici) sau poluşka (¼ copeică) nu sunt consemnate, ceea ce relevă importanţa şi utilitatea prezentării şi introducerii în circuitul ştiinţific a acestor date, dat fiind că prin aceste precizări sunt scoase în evidenţă şi actualizate noi aspecte cu privire la circulaţia monedei ruseşti din prima jumătate a secolului al XVIII-lea.