Câteva topoare din secolele IX-XI, descoperite în spaţiul pruto-nistrean
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
323 3
Ultima descărcare din IBN:
2023-12-14 09:53
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
902/903.21"IX-XI" (1)
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (254)
SM ISO690:2012
POSTICĂ, Gheorghe, TENTIUC, Ion. Câteva topoare din secolele IX-XI, descoperite în spaţiul pruto-nistrean. In: Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei. : Istorie - Arheologie - Muzeologie, Ed. 30, 29-30 octombrie 2020, Chisinau. Chişinău: Casa Editorial-Poligrafică „Bons Offices”, 2020, Ediția 30, pp. 33-35. ISBN 978-9975-87-736-7.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei.
Ediția 30, 2020
Conferința "Conferinţa ştiinţifică internaţională a Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei. "
30, Chisinau, Moldova, 29-30 octombrie 2020

Câteva topoare din secolele IX-XI, descoperite în spaţiul pruto-nistrean

CZU: 902/903.21"IX-XI"

Pag. 33-35

Postică Gheorghe1, Tentiuc Ion2
 
1 Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă“ din Chişinău,
2 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
 
Disponibil în IBN: 13 iunie 2022


Rezumat

Cercetările arheologice din ultimele decenii au scos la lumină numeroase vestigii, care permit cunoaşterea mai exactă şi reconstituirea mai nuanţată a diferitor aspecte legate de viaţa social-economică, politică, culturală şi demografică a populaţiei locale de la sfârşitul mileniului I - începutul mileniului al II-lea din spaţiul carpato-nistrean. Dintre categoriile de artefacte descoperite în spaţiul est-carpatic în urma săpăturilor arheologice în aşezări (fortificate sau deschise) sau necropole, găsite în depozite de unelte şi arme sau depistate fortuit, un interes deosebit îl prezintă armele. Secolele IX-XI reprezintă intervalul de timp în care numărul de arme şi diversitatea tipologică a armamentului creşte neobişnuit de mult, în comparaţie cu perioada anterioară. Colecţia de arme şi armament demonstrează schimbări importante ale paradigmei militaro-politice şi demografice în regiune. Dintre armele descoperite se evidenţiază, prin numărul lor mare, topoarele. Prin prezentul studiu introducem în circuitul ştiinţific cinci topoare medievale timpurii inedite din colecţia dlui Victor Borşevici, provenite din nord-estul spaţiului pruto-nistrean*. Ca urmare a analizei tipologice, s-a constatat că acestea aparţin la patru tipuri principale. Trăsătura caracteristică pentru toate piesele este prezenţa unor protuberanţe sau „aripioare” triunghiulare de o parte şi de alta a orificiului de înmănuşare. Din primul tip face parte un topor cu corpul îngust, lama puţin evazată, având tăişul convex. Piesa are ceafa scundă, uşor îngroşată la capăt. Lungimea toporului este de 18,2 cm; iar lama este lată de 5,5 cm. Tipului II aparţine un topor cu corpul îngust. Piesa cu lama puternic evazată, de formă triunghiulară şi tăişul convex are ceafa trasă în sus, mult supraînălţată. Lungimea toporului este de 15,8 cm, având lama de 7,3 cm. Tipul III este reprezentat de două topoare. Primul are corpul îngust, lama puţin evazată şi tăişul convex. Piesa are muchia profilată în formă de cosiţe dispuse orizontal în prelungirea părţii superioare a cefei. Toporul are lungimea de 15,5 cm, lama fiind lată de 4,1 cm. Cel de-al doilea topor are lama bine dezvoltată, triunghiulară în secţiune, având tăişul curbat. Piesa are ceafa profilată în formă de cosiţe orizontale în prelungirea părţii superioare a manşonului. Lungimea toporului este de 13,8 cm, având lama lată de 7,5 cm. Tipului IV a fost atribuit un topor cu lama lată, lăsată în jos, de tip skeggox (= în formă de barbă), având tăişul drept. Acesta are ceafa uşor bombată, profilată, înzestrată cu o singură cosiţă, prelungită orizontal spre exterior. Piesa are lungimea de 14,2 cm şi lama – ruptă parţial în vechime – de 6,1 cm. Topoarelor cu ceafa supraînălţată le sunt atribuite origini orientale. Acestea, ca şi piesele cu muchia profilată în formă de cosiţe, dispuse în prelungirea părţii superioare a cefei, găsesc numeroase analogii în complexe medievale timpurii din Europa de Nord, Centrală şi de Est. Pe Nistrul Mijlociu le găsim în aşezările fortificate de la Alcedar şi Echimăuţi. Se remarcă piesele din mormântul-cenotaf în monoxilă, cercetat la Krylos, lângă Halici, pe Nistrul Superior. Aici au fost descoperite câteva topoare cu ceafa profilată. În complexul funerar a mai fost identificat un scut de lemn placat cu foiţă de aur, vârfuri de săgeată şi un cuţit mare, de tip skramasax (Томенчук 2006, 14-21, fig. 15). Categoria de vestigii analizată demonstrează caracterul multifuncţional al topoarelor, circulaţia aceloraşi forme tipologice pe spaţii întinse ale Europei şi originea nordică/scandinavă a unor topoare de luptă, descoperite în spaţiul carpato-nistrean.