Prin reinstaurarea puterii sovietice în vara anului 1944, în spaţiul pruto-nistrean se produc multiple schimbări la nivel politic, instituţional, cultural, socio-economic. Comunismul a reprezentat un moment de ruptură, o încercare de scoatere a băștinașilor din făgașul dezvoltării naturale, fi rești, prin includerea acestora într-un sistem ideologic-represiv, care a lăsat în urmă numeroase urme în imaginarul colectiv. Regimul instituit în RSSM, în primii ani de după Războiul al Doilea Mondial, a întreprins măsuri radicale în vederea așezării pilonilor economiei socialiste și anume proprietatea statului asupra mijloacelor de producţie, planifi carea de stat, cincinale și crearea gospodăriilor colective (colhozuri). Procesul creării gospodăriilor colective a fost unul brutal, fi ind încălcat principiul înscrierii benevole. De veacuri fi ind obișnuită cu munca individuală, majoritatea ţărănimii nu accepta formele colective de organizare ale gospodăriei, manifestând o atitudine ostilă. Statul sovietic a purces la o activitate migăloasă de convingere, de susţinere economică și organizatorică a gospodăriilor colective. Când aceasta nu a funcţionat, ţărănimea a fost colectivizată forţat, iar cei care nu au fost de acord cu această măsură a regimului, au fost supuși represaliilor. Deceniile care au urmat perioadei post-colectivizare sunt apreciate diferit în istoriografia autohtonă. Acest fapt este împiedicat pe de o parte de incoerenţa și viziunea deformată a realităţilor socialiste, oferite de istoriografia sovietică, iar pe de altă parte de lipsa unor cercetări de moment comprehensive care să prezinte imaginea reală a vieţii cotidiene în colhoz. Se impun așa opinii istoriografi ce precum cele ale lui K.P. Obolenski, P.A. Cojucari, M.K. Sîtnic, L.P. Dergaciova etc. Aceste studii, precum și altele specifi ce epocii, corespund în primul rând rigorilor ideologico-știinţifi ce ale perioadei, de aceea o analiză critică și corespunzătoare nu poate fi obţinută fără a cerceta lucrări din perioada postsovietică. Iar în acest sens, menţionăm un șir de autori precum L. Bulmaga, I. Șișcanu, V. Pasat. În baza volumului de informaţii acumulate și opiniilor istoriografi ce analizate cercetarea de faţă urmează să elucideze vechile stereotipuri și mituri ce vizează activitatea sătenilor în gospodăriile colective sovietice prin prisma opiniilor istoriografi ce, dar și să ofere noi repere știinţifi ce în studierea cotidianului socialist și vieţii colhoznice.