În contextul reformelor liberale din anii ‘60 ai secolului XIX în Imperiul Rus, a fost adoptată la 19 noiembrie 1864 Legea privind organizarea instituţiilor de învăţământ secundar. Conform acestui regulament și deciziilor autorităţilor din circumscripţie, Gimnaziul Regional din Chișinău a fost transformat în gimnaziu clasic cu predarea unei limbi clasice – latina. În instituţiile de învăţământ mediu erau admiși copii provenind din toate etniile, stările, indiferent de statutul lor social și confesiune. În clasa întâi erau înscriși copiii cu vârsta între 10 și 12 ani, însă, conform Legii adoptate la 26 decembrie 1868, moldovenii, armenii, grecii, bulgarii și evreii aveau dreptul să fi e candidaţi la admitere până la vârsta de 15 ani. Din punct de vedere etnic, cea mai mare parte a elevilor erau ruși. Autorităţile responsabile de învăţământ nu își puteau explica faptul că moldovenii, deși alcătuiau majoritatea populaţiei în gubernie, circa 500.000, erau slab reprezentaţi în învăţământul secundar. Reţeaua de școli secundare în Basarabia s-a dezvoltat treptat pornind de la progimnazii, care deveneau în câţiva ani gimnazii. Astfel, dacă la mijlocul secolului XIX, între Prut și Nistru, funcţiona o singură instituţie de învăţământ secundar, la 1914, au fost înregistrate 36 de școli: 15 gimnazii de băieţi, 14 gimnazii de fete, 6 școli reale și un progimnaziu de șase clase.

În contextul reformelor liberale din anii ‘60 ai secolului XIX în Imperiul Rus, a fost adoptată la 19 noiembrie 1864 Legea privind organizarea instituţiilor de învăţământ secundar. Conform acestui regulament și deciziilor autorităţilor din circumscripţie, Gimnaziul Regional din Chișinău a fost transformat în gimnaziu clasic cu predarea unei limbi clasice – latina. În instituţiile de învăţământ mediu erau admiși copii provenind din toate etniile, stările, indiferent de statutul lor social și confesiune. În clasa întâi erau înscriși copiii cu vârsta între 10 și 12 ani, însă, conform Legii adoptate la 26 decembrie 1868, moldovenii, armenii, grecii, bulgarii și evreii aveau dreptul să fi e candidaţi la admitere până la vârsta de 15 ani. Din punct de vedere etnic, cea mai mare parte a elevilor erau ruși. Autorităţile responsabile de învăţământ nu își puteau explica faptul că moldovenii, deși alcătuiau majoritatea populaţiei în gubernie, circa 500.000, erau slab reprezentaţi în învăţământul secundar. Reţeaua de școli secundare în Basarabia s-a dezvoltat treptat pornind de la progimnazii, care deveneau în câţiva ani gimnazii. Astfel, dacă la mijlocul secolului XIX, între Prut și Nistru, funcţiona o singură instituţie de învăţământ secundar, la 1914, au fost înregistrate 36 de școli: 15 gimnazii de băieţi, 14 gimnazii de fete, 6 școli reale și un progimnaziu de șase clase.