Sardinia şi chestiunea sudului Basarabiei (1856)
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
209 1
Ultima descărcare din IBN:
2023-08-02 18:57
SM ISO690:2012
SCLIFOS, Eugen-Tudor. Sardinia şi chestiunea sudului Basarabiei (1856). In: Sesiunea ştiinţifică a departamentului Istoria românilor, universală şi arheologie: In Memoriam Gheorghe Palade, 28 aprilie 2017, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Academia de Administrare Publică, 2017, Ediţia IV, p. 69. ISBN 978-9975-71-901-8.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Sesiunea ştiinţifică a departamentului Istoria românilor, universală şi arheologie
Ediţia IV, 2017
Sesiunea "Sesiunea ştiinţifică a departamentului Istoria românilor, universală şi arheologie:"
Chișinău, Moldova, 28 aprilie 2017

Sardinia şi chestiunea sudului Basarabiei (1856)


Pag. 69-69

Sclifos Eugen-Tudor
 
Institutul de Istorie
 
 
Disponibil în IBN: 6 iunie 2022


Rezumat

După terminarea războiului Crimeii, chestiunea Basarabiei intră din nou în vizorul diplomaţiei europene, după momentul de tristă amintire din 1812. După terminarea ostilităţilor militare la propunerea ministrului de externe austriac Buol, puterile occidentale au decis ca Rusia să cedeze sudul Basarabiei către Principatul Moldovei, spre a-i tăia orice acces la Dunăre. În mod evident, cum îi stătea în fi re unei puteri ca Rusia aceasta a refuzat această cedare, la care se adăuga faptul că era susţinut de Franţa. Poziţia adoptată de către Sardinia contelui Cavour este mai puţin refl ectată în istoriografi a românească, însă aceasta a „jucat” un rol considerabil în soluţionarea acesteia. De menţionat că Sardinia nu a avut reprezentant în comisia de delimitare a frontierei în Basarabia, însă i-a „cerut” punctul de vedere, mai ales de către Marea Britanie. Documentele identifi cate atât la arhivele de la Paris, în colecţiile italiene ne arată faptul că Sardinia a adoptat mai degrabă o poziţie neutră. Cavour era de părere că dacă Rusia să cedeze Bolgradul, atunci să primească o compensaţie teritorială pentru acest fapt, dorind „împăcarea” tuturor „actorilor” internaţionali în această dispută.