Relaţiile comerciale dintre traci și greci sunt atestate încă din faza timpurie a procesului de colonizare greacă a litoralului de vest și nord-vest Pontic. În calitate de unităţi de schimb se utilizau obiecte mici de bronz, numite de specialiști vârfuri de săgeţi monedă și care aveau valoare monetară. Acestea, aveau forma unor frunze de salcie sau de laur, prevăzute cu nervuri mediane proeminente iar capetele îngroșate și ușor arcuite. De asemenea sunt cunoscute săgeţi cu trei muchii, dintre care, unele cu aripioare, care aveau vârfurile tăiate și tubul de înmănușare adesea umplut cu plumb. Menţionăm, că în baza descoperirii în cantităţi mari a acestei categorii de piese în spaţiul carpato-balcanic, de rând cu formele de turnat, unii cercetători le consideră de factură tracică. Totodată, alţi specialiști sunt de părerea că aceste artefacte sunt o invenţie a colonizatorilor greci. Vârfurile de săgeţi monedă se întâlnesc atât descoperiri izolate, cât și în așezări sau tezaure, deseori depistate în număr impresionant de mare. Aceste vestigii sunt caracteristice unui areal destul de vast, care cuprinde zona de vest și parţial de nord al Mării Negre (de la Apollonia până la Olbia), regiunea dobrogeană (orașelor grecești Histria și Argamum) și Bugul inferior (așezarea Berezani). Astfel, considerăm că aceste obiecte prin specifi cul lor și zona de răspândire au jucat un rol important în apariţia și evoluţia acestor relaţii comerciale din sec. VII-VI a. Chr., ce au dus la interdependenţe, indiferent de provenienţa lor.