Folclorul coregrafic românesc din Republica Moldova posedă o bogată şi complexă serie de elemente proprii bine conturate ce determină un specific naţional pronunţat, încadrându-se ca parte componentă a coregrafiei tradiţionale româneşti, aparţinând marii şi bogatei familii a coregrafiei balcano-carpatice, unitară prin execuţia mişcărilor ca joc colectiv şi de grup. Varietatea de dansuri pe teritoriul Republicii Moldova este relativ mare, diferă de la sat, la sat, de la o zonă la alta. În general pot fi identificate patru zone specifice de manifestare a dansului: nordul, centru, sudul Moldovei şi zona geografi că transnistreană. În această moştenire coregrafică se conţine întreaga gamă de dansuri ceremoniale, rituale, distractive; dansuri mixte în grup, în perechi dansuri bărbăteşti şi femeieşti; de virtuozitate, cu caracter social de petrecere; jocuri legate de ciclul obiceiurilor calendaristice; jocuri asociate proceselor de muncă, îndeletnicirilor; jocuri asociate fenomenelor naturii; jocuri cu referire la floră şi faună; jocuri din ciclul obiceiurilor familiale; jocuri ce pun în valoare abilităţile şi virtuţile bărbaţilor; jocuri ce pun în valoare frumuseţea femeii; jocuri cu caracter magic; jocuri cu măşti zoomorfe cât şi jocuri inspirate din cultura altor popoare. Ocaziile de manifestare a jocului popular sunt: hora/jocul satului, nunţile, cumătriile, clăcile, zilele patronilor numelui (mai nou, zilele de naştere), diferite ocazii de veselie. În cadrul acestor ocazii de joc în majoritatea cazurilor se mai joacă ca pe timpuri după anumite reguli şi obiceiuri locale, alte ori sunt invitate persoane care organizează astfel de ocazii, petreceri. În concluzie, indiferent de zonă geografică, de tipul dansului sau de ocazia de manifestare a jocului popular, folclorul coreografic românesc din spaţiul pruto-nistrean reprezentă adevăratul tezaur naţional care trebuie cunoscut, păstrat şi promovat în permanenţă.