Pe parcursul secolului al XIX-lea nobilimea din Basarabia a susţinut deschiderea în regiune a diferitor instituţii de învăţământ. Acest proces a fost catalizat de un şir de factori, cum ar fi : emiterea, în 1828, de către Direcţia şcolilor din Basarabia, a unui raport care stabilea că învăţământul casnic şi particular desfăşurat în regiune era unul ilegal; dorinţa de a obţine studii pentru a ocupa diferite funcţii în sistemul administrativ şi militar imperial etc. Să prezentăm câteva exemple de implicare a nobilimii basarabene în fondarea instituţiilor de învăţământ: la 31 octombrie 1828, nobilii din oraşul Chişinău au trimis, pe numele contelui M.S. Voronţov, o cerere prin care cereau deschiderea unei şcoli în regiunea Basarabiei; începând cu anul 1842, nobilimea se implică în procesul de cumpărare a unui lotul de pământ pentru construcţia clădirii Liceului Regional din Basarabia, care, deşi deschis ofi cial din 1833, nu deţinea o clădire proprie, această fi ind închiriată pe rând de la negustorii Karasik, Monastârski (pentru cumpărarea pământului pe parcursul anului 1843 au donat: nobilii din circumscripţia Orhei-Chişinău – 385 ruble 28 cop.; nobilii din circumscripţia Iaşi-Soroca – 170 ruble; nobilii din Hotin – 40 ruble 85 cop.; nobilii din Cahul – 4 ruble 60 cop.); în 1858, funcţionarul de clasa a VII-a Teodor Cazimir, doreşte să deschidă în regiune o şcoală care să ofere accesul la educaţie, fetelor din diferite categorii sociale din Basarabia. Putem identifi ca şi alte situaţii când nobilimea basarabeană a susţinut diferite instituţii de învăţământ, de exemplu cum ar fi cazul Liceului Regional din Basarabia, pentru care moşierul Carastati a donat 2633 cărţi, mareşalul regional al nobilimii I. Balş a donat 400 rub. argint pentru cabinetul de fi zică şi procurarea diferitelor instrumente, iar mareşalul regional al nobilimii, Cantacuzino, a jertfi t 2000 ruble pentru ca doi absolvenţi ai respective instituţii să-şi continue studiile la universitate etc. Astfel, pe parcursul secolului al XIX-lea, nobilimea basarabeană, din motive personale sau „întru binele poporului”, au susţinut, direct sau indirect înfi inţarea şcolilor în Basarabia.