Interesul Marilor Puteri pentru piaţa Principatelor Române (sfârşitul secolului al XVIII-lea - începutul secolului al XIX-lea)
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
294 8
Ultima descărcare din IBN:
2024-02-08 12:10
SM ISO690:2012
CEREŞ, Irina. Interesul Marilor Puteri pentru piaţa Principatelor Române (sfârşitul secolului al XVIII-lea - începutul secolului al XIX-lea). In: Sesiunea ştiinţifică a departamentului Istoria românilor, universală şi arheologie, 13 mai 2016, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Academia de Administrare Publică, 2016, Ediţia III, p. 43. ISBN 978-9975-71-774-8.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Sesiunea ştiinţifică a departamentului Istoria românilor, universală şi arheologie
Ediţia III, 2016
Sesiunea "Sesiunea ştiinţifică a departamentului Istoria românilor, universală şi arheologie"
Chișinău, Moldova, 13 mai 2016

Interesul Marilor Puteri pentru piaţa Principatelor Române (sfârşitul secolului al XVIII-lea - începutul secolului al XIX-lea)


Pag. 43-43

Cereş Irina
 
Institutul de Istorie
 
Disponibil în IBN: 3 iunie 2022


Rezumat

De-a lungul timpului, multe vicisitudini s-au abătut asupra poporului român, pământurile sale fiind râvnite de Marile Puteri. Interesul Marilor Puteri pentru piaţa Principatelor Române a fost expresia concepţiei mercantiliste care a constituit fundamentul doctrinar al politicii lor economice. Marile Puteri duceau o adevărată luptă pentru debuşee, mai ales în secolul al XVIII-lea, când absolutismul (despotismul) luminat al suveranilor europeni îşi încorporează mercantilismul ca principala componentă economică. Pe făgaşul concepţiei mercantiliste Principatele Române capătă o dublă funcţie: de furnizoare de materii prime şi de piaţă de desfacere pentru produsele industriei manufacturiere. Astfel, politica de cucerire a pieţei româneşti de către Marile Puteri va începe, efectiv imediat după semnarea tratatului de la Kuciuk-Kainargi şi e marcată prin înfi inţarea consulatelor la Iaşi şi Bucureşti şi prin încheierea tratatelor comerciale. Marile Puteri manifestau faţă de Principatele Române nu numai interes economic, dar şi politic. Acest fapt este confirmat de intenţia lor, de a înfiinţa consulate pe teritoriul Principatelor Române. Marile Puteri căutau să-şi formeze în sud-estul Europei o piaţă de aprovizionare cu materii prime şi una de desfacere a produselor industriale, iar Principatele Române au fost principalul obiect al disputei, deoarece era ştiut că cel ce le are în stăpânire, dispune de cea mai mare infl uenţă în Balcani, Marea Neagră şi asupra gurilor Dunării.