În comunicare este examinată problema datării şi periodizării necropolei din perioada migraţiei goţilor de la Brăviceni, r-nul Orhei. Descoperit cu ocazia unor lucrări de construcţie, cimitirul a fost investigat prin săpături de salvare în anii 1977, 1980 şi 1981, fi ind descoperite 181 de morminte şi 53 de gropi rituale. Din totalul de 181 de morminte identifi cate, unul este de incineraţie, iar 180 înmormântări sunt de inhumaţie, între care predomină cele orientate V-E, considerate creştine. Pentru stabilirea cronologiei interne a necropolei s-a recurs la metoda numită ,,modifi carea automată a matricei”, fi ind utilizat programul PAST (Palaeontological Statistics), versiunea 2.17c. În diagrama combinatorie au fost incluse 26 de morminte şi 32 de serii tipologice de obiecte. Ţinându-se seama de asocierea pieselor de inventar în complexele introduse în diagrama combinatorie, au fost evidenţiate două grupe principale de morminte, care ar corespunde cu două faze de înmormântări. Prima grupă cuprinde 10 complexe, iar a doua – 16, fi ecare grupă fi ind caracterizată prin anumite serii tipologice de obiecte sau prin combinaţii ale acestora. Pentru prima grupă sunt specifi ce următoarele categorii şi tipuri de obiecte: mărgele discoidale mici de sticlă verde, mărgele de sticlă inelare, mărgele de sticlă sferoidale, încrustate, mărgele de sticlă segmentate, poleite cu foiţă metalică, mărgele de coral, pandantive-amulete din vertebre de peşti, oale lucrate la roată din pastă zgrunţuroasă de formă bitronconică şi castroane lucrate la roată din pastă fi nă de formă bitronconică, înalte. Grupei a doua de morminte îi sunt caracteristice fi bulele de bronz cu piciorul înfăşurat, fi bulele de argint cu placă şi semidisc, cataramele de bronz cu veriga ovală, pieptenii de os, având mânerul semicircular şi aripi laterale, pandantivele-amulete din scoici marine Cypraea panterina, cuţitele de fi er, oalele sferoidale de dimensiuni mici, lucrate la roată din pastă fi nă, castroanele lucrate la roată din pastă fi nă de formă bitronconică, scunde, castroanele cu trei torţi, cănile lucrate la roată din pastă fi nă, cu corpul rotunjit şi în formă de halbă şi cănile de lut romane, cu gura rotundă. În ceea ce priveşte dispunerea în planul necropolei, cele două grupe de morminte ocupă zone distincte. Complexele din grupa I, reprezentând prima fază de înmormântări, sunt grupate aproape în exclusivitate în partea sud-estică a necropolei. Mormintele din grupa II nu apar în sectorul iniţial de înmormântări. În schimb, ele se găsesc răspândite deopotrivă în sectoarele din centrul şi de la periferia cimitirului. Luându-se în consideraţie toate elementele, limita cronologică inferioară a necropolei de tip Sântana de Mureş-Černjahov de la Brăviceni este stabilită undeva în doua treime a sec. IV, iar limita cronologică superioară – la sfârşitul sec. IV sau la începutul veacului următor. Cât priveşte durata în timp a celor două faze din evoluţia cimitirului, avându-se în vedere tabloul redat de diagrama combinatatorie, se consideră că faza I a fost mai scurtă, încheindu-se probabil până la invazia hunilor, iar faza II, care a cuprins un număr mai mare de morminte, a acoperit ultima parte a sec. IV, eventual şi primele două decenii ale sec. V.