În vara anului 2004 au fost reluate investigaţiile arheologice sistematice în aşezarea cu mai multe nivele de locuire Trinca „Izvorul lui Luca”, cercetată începând cu anul 1982. În limitele secţiunii de 160 m2 a fost identifi cată o locuinţă de suprafaţă şi o groapă. Locuinţa, o aglomeraţie de chirpic, lipitură şi pietre arse (3,5×2,5 m), era prevăzută în partea de nord cu o vatră deschisă de formă ovală (1,35×1,0 m), amenajată dintr-un strat de pietre plate de calcar, peste care era aplicat un strat de lipitură din lut şi nisip. Groapa avea formă oval-neregulată în plan (1,5-1,1 m, adâncimea 0,25 m), iar în profi l, pereţii se îngustau uşor spre fund. Materialele arheologice recuperate sunt reprezentate prin ceramică, oase de animale, pietre de calcar, precum şi diverse categorii de piese, lucrate din lut, silex, os, corn, piatră şi bronz. Ceramica, cantitativ, este cel mai reprezentativ grup de vestigii. Din punct de vedere tehnologic, se deosebesc două categorii convenţionale principale de ceramică: fi nă şi de uz comun. Categoriile tehnologice, tipurile morfologice şi elementele ornamentale demonstrează prezenţa covârşitoare a veselei fi ne şi de uz comun specifi ce culturii Chişinău-Corlăteni. Totodată, ceramica fi nă atestă şi anumite infl uenţe alogene – vestice, de tradiţie Gava-Holihrady-Grăniceşti, iar ceramica de uz comun – trăsături de origine răsăriteană, de tip Belogrudovka-Černyj Les. Materialele descoperite vin să completeze imaginea de ansamblu a orizontului hallstattian timpuriu cu ceramică canelată de tip Chişinău-Corlăteni din Podişul Moldovei de Nord, în particular, şi din spaţiul est-carpatic, în general.