În vara anului 2015 au fost demarate cercetări geofi zice, arheologice şi pluridisciplinare în cadrul sitului cucutenian Stolniceni I, amplasat între localităţile Stolniceni (raionul Edineţ) şi Pociumbăuţi (raionul Râşcani). Astfel, au fost scanate circa 40% din suprafaţa aşezării, iar una dintre anomaliile aferente gropilor a fost parţial cercetată printr-un sondaj, care a furnizat un bogat inventar arheologic. Ceramica descoperită, în număr de 1116 fragmente, reprezintă două categorii tehnologice – fi nă şi grosieră şi acoperă o varietate de forme şi caractere stilistice. Ceramica fi nă este reprezentată în proporţie de 91% şi se caracterizează prin predominarea străchinilor cu diametru diferit, vase bitronconice, vase cu corpul globular, cupe de diferite dimensiuni, capace, amfore şi cratere. Ceramica grosieră, în proporţie de 9%, este realizată din lut cu adaos de scoică pisată, forma principală fi ind vasul cu umărul proeminent şi buza dreaptă, uneori slab evazată. Sub aspect stilistic, în ceramica fi nă predomină decorul pictat aplicat pe fundalul natural al vasului sau pe suprafaţa angobată cu bej, cu vopsea brună sau neagră-ciocolatie, în unele cazuri fi ind utilizată şi pictura roşie. Sunt prezente benzile formate din linii subţiri paralele, liniile curbate, semiovele, decorul cruciform încadrat în cerc, motive zoomorfe şi aviomorfe. Decorul de pe ceramica grosieră este reprezentat de impresiuni cu unghia, linii văluroase sau verticale incizate, linii scurte uşor arcuite, proeminenţe în formă de pastile de dimensiuni mici. În baza stilisticii şi a tipologiei formelor ceramice, a fost confi rmată cronologia relativă a sitului, acesta încadrându-se în etapa Cucuteni B - Tripolie C1. O poziţionare cronologică relativă mai exactă a sitului va fi posibilă doar după realizarea unor investigaţii mai extinse pe complexe din cuprinsul aşezării.