Pandemia COVID-19, fenomen social complex, a generat manifestări psihoemoționale și comportamentale globale, de grup sau individuale. La nivel global a fost resimțit un nivel semnificativ al anxietății față de riscul unui iminent dezechilibru fizic, emoțional, mental, economic până la anxietatea față de pierderea vieții. În funcție de credințe, valori și interese, manifestările grupurilor au variat ca intensitate și formă de exprimare, plecând de la acceptare până la revoltă. Toate reprezentările sunt suma percepțiilor și manifestărilor trăite în plan personal, paleta lor fiind exprem de largă și dificil de surprins. Astfel, pentru persoanele reflexive au fost importante aspectele etice și morale ale evenimentului pe care l-au asimilat unui test al responsabilității, maturității și, nu în ultimul rând, al umanității. Perspectivele nu se exclud, ele oferind mai multă vizibilitate problemelor pre-existente în societate și forțând identificarea de soluții rapide și eficiente. Situațiile noi au generat acțiuni sociale noi, fiecărei nevoi identificându-i-se soluția pe termen scurt. Rutina zilnică a fost înlocuită de efervescența căutărilor creative, viața căpătând noi sensuri. În ceea ce privește domeniul turismului, în țara noastră, datele statistice oferite de Institutului Național de Statistică pentru perioada de pandemie COVID-19 indică valori scăzute ale indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare turistică, cu diferențe semnificative între mediul urban și cel rural. Pe de altă parte, structura cheltuielilor populației indică orientarea cu prioritate a acestora către asigurarea nevoilor de bază, orientare care poate fi explicată și prin efectele secundare generate de contextul specific pendemiei. Soluțiile adoptate pentru evitarea răspândirii îmbolnăvirilor au generat siguranță, au identificat comportamente alternative și noi nevoi pentru care este necesară identificarea de rezolvări optime pe termen mediu și lung. O abordare creativă și preventivă ar putea genera construcții strategice tip puzzle, în care problemele dintr-un domeniu să ofere soluții pentru alte sectoare. Astfel, contextelor problematice li s-ar atribui utilitate. Abordarea este susținută prin analiza de date secundare și studiu documentar.