Any economic activity, being based on essential costs of labor, materials, energy sources, etc., means that the results of the activity are higher compared to these costs, the difference between which, in principle, is an economic effect. At the same time, for the agricultural activity, together with the size of the economic effect, it is very important that the final results are not only efficient, but also guaranteed, that is, not to be subjected or even harmed by various risk phenomena. This need is doubly important in case of occurrence of risk phenomena (for example - drought, hail, torrential rains, etc.) repeatedly, or in case of concomitant action of various risk phenomena, we admit the case, natural risks and anthropogenic risks. The argument for the above-mentioned need is simple - agriculture produces goods, which cannot be replaced (globally) by any other goods.
With the exception of food reserves from previous periods (if any), there is no possibility of the survival of the population of a country, a region or the population of the planet in the event of the occurrence and negative action of repeated or concomitant risk phenomena (usually). From here the actuality of the topic and its theoretical-practical importance.
The aim of the paper
The aim of the research is to determine the main and specific characteristics of a multilateral, hierarchically perfect arranged system of ensuring the country's food security in the face of increasingly obvious climate instability and / or volatility of regional (global) agri-food markets.
The methods applied
The main methods of solving the researched problem were used the dialectical method with its main elements: analysis, synthesis, scientific abstraction, comparison, statistical grouping, elaboration and use of norms, graphic methods, descriptive and analytical method, etc.
The relevant results, obtained from the research carried out, are:
− arguing the need to optimize the size and diversification of the directions of activity (specialization directions) of private agricultural holdings according to the typologies practically existing in the EU.
− the reasoned hierarchy of the responsibilities of the different levels regarding the assurance of food security in the conditions of the socio-economic crises, analogous to the COVID-19 pandemic.

Orice activitate economică, fiind bazată pe cheltuieli esențiale de muncă, de materiale, de sursele energetice etc., presupune ca rezultatele activității să fie mai mari în comparație cu aceste cheltuieli, diferența dintre care, în principiu, constituie efect economic. Totodată, pentru activitatea agricolă, alături de mărimea efectului economic, este foarte important ca rezultatele finale să fie nu numai eficiente, dar și garantate, adică, să nu fie supuse sau chiar prejudiciate de către diferite fenomene de risc. Această necesitate este dublu importantă în caz de apariție fenomenelor de risc (de exemplu - secetei, grindinei, ploilor torențiale etc.) în repetate rânduri, sau în caz de acțiune concomitentă a diferitelor fenomene de risc, admitem cazul, riscurilor naturale și riscurilor antropogene. Argumentarea necesității susnominalizate este simplă – agricultura produce marfă, care nu poate să fie înlocuită sau substituită (în plan global) de către nici o altă marfă.
Cu excepția unor rezerve de produsele alimentare din perioadele precedente (dacă sunt), nu există nici o posibilitate de supraviețuire a populației unei țări, unei regiuni sau populației planetei în caz de apariție și acțiune negativă a fenomenelor repetate sau concomitente de risc (în genere). De aici actualitatea temei abordate și importanța ei teoretico-practică.
Scopul cercetării
îl constituie determinarea caracteristicilor principale și a celor cpecifice ale unui sistem multilateral, perfect ierarhizat de asigurare a securității alimentare a țării în condițiile instabilității tot mai evidente a climei și/sau volatilității piețelor regionale (globale) a produselor agroalimentare.
In calitate de metodele principale de soluționare a problemei cercetate a fost utilizată metoda dialectică cu elementele ei principale: analiza, sinteza, abstracția științifică, comparația, grupările statistice, elaborarea și utilizarea normativelor, metode grafice, metoda descriptivă și analitică etc.
Rezultatele relevante, obținute în urma cercetărilor efectuate, le constituie:
− argumentarea necesității de optimizare a dimensiunilor și diversificării direcțiilor de activitate (direcțiilor de specializare) a exploatațiilor agricole private după tipologiile practic existente în UE.
− ierarhizarea argumentată a responsabilităților diferitelor nivele privind asigurarea securității alimentare în condițiile crizelor socio-economice, analogice pandemiei COVID-19.