„Practicile culturale asociate zilei de 1 martie‖ constituie al treilea element de patrimoniu imaterial din Republica Moldova, înscris în Lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanității, împreună cu România, Bulgaria și Macedonia de Nord. Dintre toate datinile de la începutul primăverii, în prezent, de cea mai mare atenție se bucură mărțișorul. Specificul vieții contemporane a influențat substanțial aspectul exterior și semnificațiile mărțișorului. Acesta a pierdut valențele sale magice, în schimb, a căpătat altele noi, care exprimă aspirații și necesități actuale. În prezenta comunicare, vom analiza câteva dintre valențele artistice și culturale ale sărbătorii Mărțișorului în Republica Moldova. Subiectul respectiv ne va permite să înțelegem mai profund particularitățile perpetuării unei tradiții populare la începutul mileniului III. Anual, în perioada februarie-martie, se organizează numeroase ateliere și expoziții de mărțișoare, în muzee, școli, universități, centre de creație etc. Unii organizatori le propun participanților să confecționeze mărțișoare din materiale ecologice sau deșeuri. Târgurile stradale de mărțișoare, în capitală și în centrele raionale, oferă o diversitate crescândă de produse. Se poate lesne observa că mărțișoarele tind a fi supradimensionate, pentru a fi prinse de ușă, deasupra intrărilor în clădiri ori plasate pe mobilier. Cele purtate la piept sunt frecvent însoțite de broșe sclipitoare, pentru a fi mai vizibile. Între accesoriile asociate mărțișoarelor întâlnim simboluri ale primăverii (ghiocelul sau alte flori, albina, buburuza), ale norocului (potcoava, trifoiul cu patru frunze), ale dragostei (inima, un băiat și o fată), embleme naționale sau alte obiecte ce exprimă gusturile publicului de astăzi (ghitara electrică, personaje din desenele animate etc.). Purtarea mărțișorului la piept devine o ocazie de a exprima în public anumite gusturi și convingeri actuale. Pe de altă parte, întâlnim și multe mărțișoare confecționate din materiale (lână, ață de bumbac, fibre vegetale, lut, ghindă) și prin metode (împletirea, croșetatul) caracteristice artei populare. Mulți oameni încearcă să revitalizeze aspecte mai vechi ale mărțișoarelor. Le confecționează în formă de găitan, le poartă la încheietura mâinii sau la gât. Atenția sporită de care beneficiază astăzi Mărțișorul constituie o excelentă oportunitate de a explora bogăția tradiției populare și a o valorifica multilateral.