Тайм-аут для Скрябина (образ композитора в советском музыкальном журнале сталинской эпохи)
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
276 6
Ultima descărcare din IBN:
2023-04-09 21:29
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
78.071.1(470) (6)
Muzică (1807)
SM ISO690:2012
ГОРБУНОВА, Наталья. Тайм-аут для Скрябина (образ композитора в советском музыкальном журнале сталинской эпохи). In: Învățământul artistic – dimensiuni culturale, 15 aprilie 2022, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: "Notograf Prim" SRL, 2022, pp. 51-56. ISBN 978-9975-84-176-4. DOI: https://doi.org/10.55383/iadc2022.10
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Învățământul artistic – dimensiuni culturale 2022
Conferința "Învăţământul artistic – dimensiuni culturale"
Chişinău, Moldova, 15 aprilie 2022

Тайм-аут для Скрябина (образ композитора в советском музыкальном журнале сталинской эпохи)

Time out pentru Scriabin (imaginea compozitorului reflectată în jurnalul sovietic de muzică din perioada stalinistă)

Time out for Scriabin (the composer’s image in the soviet music journal of the stalinist era)

DOI:https://doi.org/10.55383/iadc2022.10
CZU: 78.071.1(470)

Pag. 51-56

Горбунова Наталья
 
Петрозаводская государственная консерватория им. А.К. Глазунова
 
 
Disponibil în IBN: 13 mai 2022


Rezumat

During the Stalin era, interest in the composer Scriabin noticeably weakened compared to the 1910s and 1920s. Nevertheless, the discussion of his works and personality continued. Particularly, in the 1930s and 1940s, his role in the Soviet vision of world art was formed. In the specialized music journal „Soviet Music” during those years, the Soviet myth of Scriabin was constructed. For this purpose, the epistolary heritage and early writings were studied, his work and the influence of Russian culture on him were discussed — as a result, the image of a deluded genius was created.

În perioada stalinistă, comparativ cu anii 1910—1920, interesul pentru compozitorul Scriabin a scăzut considerabil. Cu toate acestea, discuţiile referitor la creaţia şi personalitatea maestrului au continuat. În special, în anii 1930—1940 s-a afirmat rolul pianistului în viziunea sovietică a artei mondiale. În această perioadă mitul sovietic despre Scriabin a fost conturat în jurnalul de specializat de muzică„SovietskaiaMuzîka”. În acest context, au fost studiate creaţiile timpurii şi moştenirea epistolară, s-au purtat discuţii despre operele artistice şi influenţa culturii ruse asupra compozitorului. În rezultat, Scriabin a căpătat imaginea unui geniu rătăcit.

Cuvinte-cheie
советская музыка, музыкальный журнал, конструирование советского, социалистический реализм в музыке, Скрябин,

journal „Soviet Music”, construction of the Soviet concept, socialist realism in music, receptive research, Scriabin,

muzică sovietică, jurnal de muzică, construcţia conceptului sovietic, realismul socialist în muzică, cercetare receptivă, Scriabin