Principiile muzicii de jazz ca element definitoriu în piesa Pe-un picior de plai de Snejana Pîslari
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
217 4
Ultima descărcare din IBN:
2023-03-07 13:25
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
785.161.071.1 (4)
Muzică instrumentală. Muzică simfonică. Gruparea instrumentelor. Muzică pentru ansamblu (274)
SM ISO690:2012
ROJNOVEANU, Angela. Principiile muzicii de jazz ca element definitoriu în piesa Pe-un picior de plai de Snejana Pîslari. In: Învățământul artistic – dimensiuni culturale: Tezele comunicărilor, 15 aprilie 2022, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, 2022, pp. 20-22. ISBN 978-9975-117-81-4.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Învățământul artistic – dimensiuni culturale 2022
Conferința "Învăţământul artistic – dimensiuni culturale"
Chişinău, Moldova, 15 aprilie 2022

Principiile muzicii de jazz ca element definitoriu în piesa Pe-un picior de plai de Snejana Pîslari

The principles of jazz music as a defining element in the piece Pe-un picior de plai by Snejana Pîslari

CZU: 785.161.071.1

Pag. 20-22

Rojnoveanu Angela
 
Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice
 
Disponibil în IBN: 13 mai 2022


Rezumat

Opusul Snejanei Pîslari Pe-un picior de plai pentru cvartetul de saxofoane a fost creat în 2006 pentru a fi interpretat la Festivalul Internațional Do#Jazz desfășurat în orașul Donețk (numele festivalului este o versiune prescurtată a Donețk Jazz). În cadrul acestuia a fost organizat Concursul Internațional pentru Tineri Interpreți Do#Jazz junior, unde studenții Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice, sub conducerea lui Vadim Ostroukhov, au prezentat piesa compozitoarei din Republica Moldova la acest forum internațional. Caracterul inedit al lucrării este creat, în primul rând, de alegerea timbrurilor mai rar întâlnite în muzica academică. Se știe că saxofonul este asociat cu muzica de jazz. Un alt aspect deosebit al acestei compoziții este legat de titlul ei, preluat din primul vers al celebrei și inconfundabilei balade populare Miorița – Pe un picior de plai. Menționăm că această trimitere către capodopera populară nu aduce elemente de programatism în piesă. Mai mult decât atât – în muzica ei lipsesc aluzii la arta folclorică și asocieri cu etosul românesc. Alegerea titlului este simbolică, ne trimite către una dintre valorile unice ale poporului care reflectă, în mare parte, identitatea noastră națională. Din punct de vedere structural, piesa Pe-un picior de plai reprezintă o formă variațională, în care tema este scrisă în genul jazz-vals. Valsurile jazzistice se deosebesc de cele tradiționale prin aplicarea unor varieri metroritmice importante. Păstrând măsura de trei timpi, în valsurile de jazz este semnificativ modificată ritmicitatea constantă a accentelor metrice datorită sincopelor din acompaniament. În combinație cu paleta armonică colorată și bogată în acorduri complexe, sonoritatea jazz-valsurilor are un caracter deosebit de rafinat. Tema piesei este concepută de autor ca un standard jazzistic folosit de către interpreții de jazz ca bază pentru realizarea improvizației individuale sau de ansamblu. În acest context, tema variațiunilor (A) reprezintă o perioadă din 24 de măsuri, în care cvartetul de saxofoniști interpretează o melodie expresivă, redată în modalități armonice inedite și succesiuni de acorduri cu sonorități stridente. În variațiunea întâia (A1) este concepută improvizația de jazz la sax-soprano, pentru care în partitură este indicată doar grila armonică, peste care solistul își desfășoară solo-ul improvizatoric. În variațiunea a doua (A2) auzim o nouă variantă a temei, în care este evidențiat complexul ritmic-armonic, iar linia melodică este trecută în planul secund. În ultima variațiune (А3) materialul tematic reia în mare parte caracterul său inițial, creând astfel principiul de repriză. Totodată, menționăm că în acest segment muzica răsună mai impunător, fastuos, potrivit cu punctul culminant al întregii lucrări. Opusul începe cu o scurtă introducere (din 4 măsuri), care pregătește intonațiile temei. Materialul introductiv este readus înainte de prima, de a doua variațiuni, precum și în codă. Această revenire a intonațiilor din introducere coagulează compoziția, integrează discursul împresurat cu elemente de improvizație și liberă desfășurare. În concluzie remarcăm principiul sintetizării tradițiilor clasice cu principiile muzicii de jazz, prin care tânăra compozitoare Snejana Pîslari a reușit să creeze o lucrare originală și rafinată, o adevărată „bijuterie‖ jazzistică, care a primit aprecierea publicului.

Cuvinte-cheie
Snejana Pîslari, cvartet de saxofoane, jazz-vals, formă variațională, improvizație de jazz