Влияние водохранилища Костешты-Стынка на режим стока воды и транспорта взвешенных наносов р. Прут
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
1036 1
Ultima descărcare din IBN:
2021-05-04 23:46
SM ISO690:2012
АРНАУТ, Николай. Влияние водохранилища Костешты-Стынка на режим стока воды и транспорта взвешенных наносов р. Прут. In: Buletinul Institutului de Geologie şi Seismologie al AŞM, 2011, nr. 2, pp. 96-107. ISSN 1857-0046.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Buletinul Institutului de Geologie şi Seismologie al AŞM
Numărul 2 / 2011 / ISSN 1857-0046

Влияние водохранилища Костешты-Стынка на режим стока воды и транспорта взвешенных наносов р. Прут

Pag. 96-107

Арнаут Николай
 
Институт геологии и сейсмологии АНМ
 
 
Disponibil în IBN: 17 decembrie 2013


Rezumat

În baza generalizării diferitor date hidrologice de la punctele de măsurare de pe râul Prut, au fost analizate modificările regimului hidrologic (debitul apei) şi regimul de transport al aluviunilor în suspensie din râu sub influenţa bazinului de acumulare Costeşti-Stânca şi a regularizării scurgerii apei. Verificarea şirului de observaăii cu valori medii anuale ale debitului de apă conform criteriului Vilkokson până la construcţia bazinului de acumulare Costeşti-Stânca şi după aceasta, nu a evidenţiat o abatere esenţială de la uniformitatea lor. Aceasta confirmă nemodificarea regimului hidrologic al râului Prut în condiţiile regularizării debitului apei. Totodată, analiza seriilor de observaţii asupra scurgerii aluviunilor în suspensie la punctele de măsurare în aval de baraj, a relevat abateri esenţiale în uniformitatea acestor serii. Acest lucru este condiţionat de acţiunea diferitor factori antropogeni, cel de bază fiind captarea de către bazinul de acumulare a aluviunilor în suspensie ce se scurg de pe sectoarele superioare ale bazinului hidrografic. În rezultatul modificării regimului de transportare ale aluviunilor în suspensie în sectorul râului de după baraj, scurgerea aluviunilor s-a micşorat aproximativ de la 4 până la 6 ori. Acest fapt poate duce în viitor la transformarea procesului de albie al râului Prut şi formarea unui deficit de depuneri de fund de nisip şi pietriş în unele sectoare ale râului. În aceste condiţii apare necesitatea unei reglamentări ştiinţific a posibilităţii de exploatare a nisipului şi pietrişului din albia râului Prut în condiţii noi