În Republica Moldova accentul în studierea migraţiilor se pune mai mult pe aspectul social, parţial cel economic, cele culturale, politice rămîn în afara vizorului cercetătorilor. În cel mai bun caz, există anumite stereotipuri referitor la situaţia şi problemele din aceste domenii ale migraţiei care sînt vehiculate atît de mass-media, cetăţeni, politicieni, cît şi de oamenii de ştiinţă. Situaţia în general este adecvată statului donator, care priveşte doar în urma emigranţilor şi nu se confruntă cu dificultăţile legate de afluxul migranţilor. Dimensiunile politice ale migraţiei, spre deosebire de cele sociale etc., sînt în primul rînd macro. Aici deja nu mai avem de a face cu indivizi separaţi, cu grupuri, cu problemele adaptării, integrării, cu vieţi şi familii distruse / prospere. Dacă am fi să împrumutăm modalitatea de abordare de la L.Gumilev, o abordare a migraţiilor din perspectivă politică ar semnifica o viziune de la înălţimea zborului păsării.229 Relvanţa politică a problemei migraţiilor se constituie la confluienţa aspectelor sociale, cultural-civilizaţionale, religioase şi a celor economice, concomitent cu existenţa unor momente exclusiv politice. Din punct de vedere politic, migraţiile au două semnificaţii – 1) migranţii şi fluxurile migraţioniste ca problemă politică a statului (civilizaţiei) şi 2) migranţii ca factor al politicii. Prima, cea mai importantă, ţine de ontosul statului, de identitatea sa, de sistemul politic şi de toate aspectele ce se referă la locul şi rolul statului în lume, de potenţialul uman al statului respectiv, de aspectele civilizaţionale. Acest aspect al migraţiei influenţează asupra politicii migraţioniste, inclusiv şi a problemei existenţei imigranţilor în cadrul statului.230 Cea dea a doua se referă la efectele politice ale comunităţii migranţilor în statul recipient şi la acţiunea acestora asupra statului de origine.