Dinamica schimbarilor climatice pe teritoriul Republicii Moldova conform classificarii Koppen-Trewartha
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
353 7
Ultima descărcare din IBN:
2024-01-09 15:33
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
551.583.1(478) (3)
Meteorologie (468)
SM ISO690:2012
CRIVOVA, Olga. Dinamica schimbarilor climatice pe teritoriul Republicii Moldova conform classificarii Koppen-Trewartha. In: Ecological and environmental chemistry : - 2022, Ed. 7, 3-4 martie 2022, Chișinău. Chisinau: Centrul Editorial-Poligrafic al USM, 2022, Ediția 7, Vol.2, pp. 28-29. ISBN 978-9975-159-08-1.. 10.19261/eec.2022.v2
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Ecological and environmental chemistry
Ediția 7, Vol.2, 2022
Conferința "Ecological and environmental chemistry 2022"
7, Chișinău, Moldova, 3-4 martie 2022

Dinamica schimbarilor climatice pe teritoriul Republicii Moldova conform classificarii Koppen-Trewartha

CZU: 551.583.1(478)

Pag. 28-29

Crivova Olga
 
Institutul de Ecologie şi Geografie
 
Proiecte:
 
Disponibil în IBN: 22 martie 2022


Rezumat

Clasificarea climei conform metodei Koppen-Trewartha presupune aplicații diverse și numeroase în special ce țin de amplasarea corectă a speciilor agricole în conformitate cu necesarul plantelor, sau pentru evaluarea dispersiei și dinamicii habitatelor ecologice. Cercetarea s-a axat pe serii de timp omogene din perioada 1960-2016 privind suma precipitațiilor lunare, temperatura medie anuală, cantitatea medie anuală a precipitațiilor și temperaturile medii lunare de la Serviciul Hidrometeorologic de Stat pentru 14 stații meteorologice. Ecuațiile de regresie multiplă, privind suma precipitațiilor din luna cea mai uscată (BIO14), temperaturile maxime ale celei mai calde luni (BIO5) și temperaturile minime ale celei mai reci luni (BIO6), au fost obținute utiliznd softul STATGRAPHICS Centurion XVI. Astfel, repartiția și variabilitatea spațială a BIO14, BIO5 și BIO6, denotă o corelare directă cu altitudinea și pantă absolută, altitudinea și latitudinea absolută, adâncimea fragmentării și respectiv latitudinea. Mențonăm și faptul că toate modelele de regresie au un nivel de încredere ridicat (R2 este egal cu 80,74, 90,05 și respectiv cu 90,67) și pot fi utilizate pentru calculul redistribuirii lor spațiale. În baza acestor ecuații utilizând softul NextGIS QGIS, s-au modelat hărți digitale pentru BIO14, BIO5 și BIO6. Conform BIO14, pentru ambele perioade de timp, 1960-2016 și 1980-2016, menționăm că în cazul precipitațiilor din luna cea mai uscată, datorită indicelui anterior, poziția geografică nu are nicio influență vizibilă. Cele mai mari valori aparțin zonelor moderat sau puternic fragmentate: Podișurile Bâc, Nistru și Moldova de Nord și Dealurile Tigheci. Valorile cele mai scăzute, dimpotrivă, se înregistrează în zona câmpiilor din partea de sud a republicii (Valea Nistrului de Jos, Valea Hajideu, Valea Botnei). Schimbările climatice care afectează acest indice bioclimatic sunt perfect vizibile, întrucât sumele precipitațiilor din lunile cele mai secetoase pentru anii 1980-2016 sunt mai mici cu 0,7 mm atât la cea mai mare, cât și la cea mai joasă marjă. Temperaturile minime ale celei mai reci luni, fără excepție, demonstrează o tendință de creștere pentru cele toate 14 stații meteorologice analizate. Cu toate acestea, valorile maxime ale indicelui BIO6 rămân la aproximativ același nivel în perioada 2000-2016 ca în perioada 1960-1980, valoarea maximă a acestui indice fiind de -1,2 °C (Chișinău, 1989). Astfel, indicele BIO6, prezintă o tendință clară de creștere până la începutul anilor 1990, iar apoi, până în prezent, o tendință de stabilizare. Temperatura medie anuală (Tann), suma anuală a precipitațiilor (Rann), suma precipitațiilor din aprilie până în septembrie (Rsum), suma precipitațiilor din octombrie până în martie, indicele lor derivat RW = limita deșertului de precipitații = 10 (Tann-10) + 300 Rsum/Rann, precipitațiile medii lunare din lunile cele mai secetoase (BIO14) și un alt derivat R’ = 25 (100-BIO14). Acestea sunt utilizate în clasificarea climatică Koppen-Trewartha, aplicată și cazul nostru, pentru teritoriul Republicii Moldova. Am stabilit că, dacă, cele mai uscate luni se înregistrau în perioada aprilie-septembrie (tip de climă Ds) anii 1960-2016, în perioada modernă avem o trecere în evoluție rapidă către perioada octombrie-martie având cea mai uscată lună (tip de climă Dw). Cu toate acestea, clasificarea climatică Koppen-Trewartha se mai exprimă și prin două litere de cod ale scalei standard termică – căldura verii și frigul iernii sau maximul și minimul temperaturii medii lunare a aerului. Acest lucru ne-a permis să clasificăm verile de pe Republicii Moldova, perioada studiului 1960-2016 în trei categorii: de tip a – fierbinți, unde maximele temperaturii medii lunare a aerului din aprilie până în septembrie oscilează în intervalul 22,5 oC și 27,4 oC; tip b – calde, unde maximul temperaturii medii lunare a aerului din aprilie până în septembrie se situează în intervalul 17,5 oC și 22,4 oC; și de tip l – blânde, unde maximul temperaturii medii lunare a aerului din aprilie până în septembrie este în intervalul 10 oC și 17 oC. În perioada de referință (1960-1980) verile predominant sau clasificat ca tip b (calde), cu câteva excepții: la opt stații meteorologice cu o frecvență mai mica de 6 ani au înregistrat veri de tip a (fierbinți). De ex frecventa de manifestare a normei climatice pentru verile de tip a a fost 1.5 cazuri in 20 de ani. La s. m. Briceni in anul 1978 maxima mediei lunare a temperaturii aerului din aprilie pana in septembrie incadrandu-se in intervalul 10-17 oC, ne permite să o clasificăm de tipul l (blândă). Pentru următorii 20 de ani, perioada 1980-2000, această tendință se schimbă însă: în timp ce verile de tip b (calde) au un caracter predominant. Astfel, pretutindeni se înregistrează veri de tip a (fierbinți) cu o frecvență de manifestare a normei climatice pentru verile de tip a sunt deja 5 cazuri in 20 de ani. Am stabilit că la 7 stații meteorologice pentru perioada 2000-2016 verile sunt predominant de subtip a (fierbinți), iar la statie meteorologica Briceni predomina verile de subtip b (calde, frecventa de manifestare a normei climatice pentru verile de tip a este 11 cazuri in 16 de ani. Conform aceleiași clasificări, iernile pe teritoriul Republicii Moldova pentru perioada studiată 1960-2016 se clasifică ca:ierni de tip k (răcoroase) – unde minimele temperaturilor medii lunare din octombrie până în martie se încadrează în interval de 0,4oC și 9,4 oC; de tip o (reci)- unde minimele temperaturilor medii lunare din octombrie până în martie se încadrează în intervalul -9,4oC și -0,5 oC; și de tip c (extrem de reci)- unde minimele temperaturilor medii lunare din octombrie până în martie sunt se stabilesc în intervalul -24,5oC și -9,5 oC. Referitor la analiza iernilor, din acelasi punct de vedere, am stabilit că în perioda de referență (1960-1980) frecvența de manifestare a normei climatice pentru iernile de tip o este predominant (19 cazuri din 20 de ani), iar iernile de alte tipuri (k și c) se manifesta foarte rar. In urmatoarii 20 de ani, iernile răcoroase (tipul k) se atestă mai frecvent față de perioada de referință (1960-1980), cu o frecvență de manifestare ce corespunde cu 2 cazuri în 20 de ani, iar iernile foarte reci (tipul c) – invers, se inregistreaza mai rar.