Este indispensabil faptul că schimbările climatice în curs, se soldează cu impact negativ asupra mediului și asupra activităților umane, schimbări care se regăsesc în evoluția normală a tuturor elementelor meto-climatice cât și în particular asupra datei de manifestare a înghețurilor tîrzii și timpurii. Reieșind din aceste considerente atenționăm că, problema ce ține de protecția mediului și relația acestuia cu oamenii devine tot mai actuală și se adîncește odată cu trecerea timpului. Astfel, perturbațiile ce țin de specificul manifestării acestor condiții meteorologice, la prima vedere inofensive, se soldează cu pierderi economice și daune mari, fapt determnat și de imprevizibilitatea prognozei de lungă durată a lor. Impactul lor este și mai de amploare dacă ne referim la situațiile cînd se atestează în fazele de vegetație activă a culturilor pomicole și la vița-de-vie. Ca rezultat al cercetărilor efectuate asupra acestor fenomene am stabilit o corelare direct proporțională între daunele produse (fazele fenologice actice) și data de manifestare în afara termenilor neutri (în afara fazelor fenologice active). Acestea sunt cu atât mai periculoase cu cât este mai înaintată faza de formare a rudimentelor productivității, care datorită temperaturilor ridicate, unele ajung în faza medie de dezvoltare și astfel de scăderi bruște de temperatură devin destul de stresante pentru culturile agricole. Acestea se exprimă prin degerături, sau chiar moartea acestora. În așa caz, înghețurile pot atinge magnitudinea unui stres ecologic. Analizând datele medii multianuale de manifestare a înghețurilor de pe teritoriul Republicii Moldova menționăm că, primele înghețuri se manifestă deja în prima decadă a lunii octombrie și se termină în a doua decadă a lunii aprilie, cu diferențieri teritoriale semnificative uneori de 5 zile de la nord spre sud. Prin calcul statistic am stabilit că pentru perioada supusă studiului (2005-2020) cel mai tîrziu îngheț a fost înregistrat la stațiile meteorologice Soroca și Camenca, la 10 mai 2017, cu intensitatea de -0,1 °C, sau mai simplu spus cu aproximativ 18 zile mai tîrziu față de data medie determinată în studii anterioare, care corespunde cu data de 22 aprilie. Cea mai lungă perioadă fără îngheț se atestă la stația meteorologică Cahul- 236 zile, urmată de stația meteorologică Fălești – 235 zile, ceea ce este cu 18 zile mai mult față de medie. Data de manifestare a primelor înghețuri de toamnă se stabilește sinoptic în prima decadă a lunii octombrie. În luna septembrie, în prima decadă a acesteia, înghețurile nu se manifestă, ori intensitatea acestora este foarte mică, însă în a doua decadă probabilitatea de manifestare a acestora este în creștere. Deja prima decadă a lunii octombrie se caracterizează prin probabilitatea apariției înghețurilor timpurii, de intensitate diferită. În această perioadă anual sunt înregistrate primele înghețuri (cu mici abateri). Analiza șirurilor numerice pentru perioada supusă cercetării, primul îngheț cu intensitatea de -1,5°C s-a înregistrat la 20 septembrie a.2014 la stația meteorologică Bălțata. În raport cu perioada anterioară reprezintă o ascendență cu 20 de zile mai devreme față data de 10 octombrie Rezultatul acestor cercetări, ne arată clar influența care o au schimbările climatice asupra datei de manifestare a înghețurilor periculoase, care constituie 18 zile mai tîrziu pentru înghețurile tîrzii, 20 de zile mai devreme pentru înghețurile timpurii. În paralel cu acesata menținăm că are loc și o majorare cu aproximativ 18 zile a duratei perioadei fără îngheț.