Marea variabilitate climatică atestată în ultimele decenii este insoțită de mari pagube materiale. În ultimele două decenii, extremele precipitațiilor s-au repetat în mod regulat. Astfel, în anii 2000-2018, 26igar26ic maximele absolute depăşesc valoarea de 36oC, maxima absolută fiind atinsă în 2012 (42,4oC). Maximul absolut în prima decadă a secolului XXI (2000-2009) este de 29,5 oC, iar amplitudinea termică este de 63,7oC față de 51,2oC în ultimul deceniu al secolului trecut (1989-1999). În a doua decadă (2010-2018) temperatura maximă absolută atinge valori de 42,4oC. Amplitudinea termica este de 62,5oC. O astfel de variabilitate climatică apare și în regimul de precipitații. Ploile torențiale din anii 2008, 2010, 2013, pe lângă faptul că au contribuit la declanșarea alunecărilor de teren și la eroziunea liniară, au produs și pagube materiale mari. Manifestarea spațio-temporală a alunecărilor de teren semnificative în perioada de studiu a fost neuniformă și a afectat mai frecvent anumite regiuni din teritoriul Republicii Moldova. În această perioadă pe teritoriul republicii au fost înregistrate 71 cazuri de alunecări de teren cu prejudicii semnificative valoarea cărora a constituit 66,2 mil. Lei. Frecvența anuală a alunecărilor de teren a variat de la 0 până la 28 cazuri. Alunecările de teren produc pagube însemnate, în special atunci cînd construcţiile inginereşti sunt proiectate şi executate fără a ţine seama de condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească taluzurile şi versanţii adiacenţi. Lucrarea de faţă reprezintă estimarea pericolelor meteorologice-climatice în profil administrativ-teritorial. În acest context, Tmaps-urile au fost dezvoltate prin GIS, care reflectă teritoriile cu un grad diferit de expunere la aceste riscuri. Stoparea definitivă a producerii alunecărilor de teren este practic imposibilă, însă prin respectarea măsurilor de prevenire și protecție se pot reduce substanțial pagubele produse de acestea. Pentru prevenirea și controlul alunecărilor de teren trebuie aplicate câteva măsuri: măsuri tehnice de stabilizare a taluzurilor prin construirea de ziduri de sprijin; drenarea la suprafață și evacuarea apei în locuri speciale; captarea surselor de apă și drenarea terenului a solului cu exces de umiditate; întreținerea suprafețelor împădurite și împădurirea zonelor de alunecări de teren; evitarea suprapasunatului pe versanti; arat de-a lungul versantului.