Regimul de oxigen al apei fluviului Nistru
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
211 6
Ultima descărcare din IBN:
2023-05-19 10:57
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
556.531(478) (6)
Hidrosfera. Apa în general. Hidrologie (450)
SM ISO690:2012
DOROGAN, Elena. Regimul de oxigen al apei fluviului Nistru. In: Ecological and environmental chemistry : - 2022, Ed. 7, 3-4 martie 2022, Chișinău. Chisinau: Centrul Editorial-Poligrafic al USM, 2022, Ediția 7, Vol.2, pp. 24-25. ISBN 978-9975-159-08-1.. 10.19261/eec.2022.v2
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Ecological and environmental chemistry
Ediția 7, Vol.2, 2022
Conferința "Ecological and environmental chemistry 2022"
7, Chișinău, Moldova, 3-4 martie 2022

Regimul de oxigen al apei fluviului Nistru

CZU: 556.531(478)

Pag. 24-25

Dorogan Elena
 
Universitatea de Stat din Tiraspol
 
Disponibil în IBN: 22 martie 2022


Rezumat

Fluviul Nistru izvorăște din munții Carpați și se varsă în Marea Neagră, pe o scurtă porțiune marcând hotarul dintre Moldova și Ucraina. Acesta este cea mai importantă resursă acvatică pentru toată populația republicii. În apele Nistrului au fost identificate circa 140 specii de pești, care determină fauna acestuia. Actualmente, fluviul Nistru face față unei probleme semnificative, cauzate de factorul antropic. Construcția Complexului Hidroenergetic Nistrean (CHN) de către Ucraina a afectat atât calitatea apei, cât și habitatul natural al florei și faunei, precum și a redus numărul speciilor. Printre efecte se numără reducerea debitelor maxime cu aproximativ 30% și apariția efectului pulsatoriu, cunoscut sub numele de hydropeaking (atunci când nivelul apei din râu crește sau scade în funcție de deversările hidroenergetice). De asemenea, s-au observat răcirea apei râului în perioada caldă și încălzirea în perioada rece a anului, reducerea nivelului de substanțe nutritive, fluctuații semnificative ale nivelului de oxigen și supraaglomerarea cu vegetație a râului. O stare reală a regimului de oxygen al apelor fluviului Nistru în granițele Republicii Moldova poate fi obținută prin analize sistematice de laborator și prelucrarea statistică ulterioară, a datelor pe termen lung. În sectorul fluviului situat în amonte lacului de acumulare Dubăsari, distingem prezența a două „zone vulnerabile”, în care ecosistemul Nistrului este supus impactului antropic major. Aici se referă sta.iile Naslavcea si Soroca. Satura.ia cu oxigen în aceste zone scade vara pâna la 30% din concentra.ia normala (clasa V de calitate) si pâna la 40% în toamna (clasa IV de calitate). În sta.ia Soroca deficien.a de oxigen este cauzata de poluarea râului cu ape uzate netratate, iar în cazul sta.iei Naslavcea – de evacuarea apei cu un con.inut scazut de oxigen din Rezervorul de tampon (Ucraina). Cantitatea optima de oxigen dizolvat în apa din râurile Republicii Moldova trebuie sa fie în limitele 4,0-10,0 mg/l. Estimarile orientative ale concentra.iei oxigenului dizolvat în apa Nistrului, î naval de lacul de acumulare Dubasari, în baza scenariilor SRES A2, A1B .i B1 pentru perioadele 2010-2039, 2040-2069 .i 2070-2099, ne arata o cre.tere în perioada rece .i o scadere în perioada calda a anului pentru toate trei perioade cercetate. Cel mai dur scenariu indica cre.teri ale concentra.iei oxigenului dizolvat în apa de la 20% în ianuarie 2010-2039 pâna la 15% în 2070-2099 .i scaderi în august: de la -21% în 2010-2039 pâna la -28% în 2070-2099. Distrugerea regimului de oxygen al apei bate direct în fauna .i flora râului, care devine tot mai saraca, datorita afectarii respira.iei organismelor acvatice. Nesaturarea cu oxigen al apei nu doar ucide via.a aeroba din mediu, dar .i duce la formarea substan.elor nocive. Apa î.i schimba consisten.a, devine de alta culoare, î.i pierde transparen.a. Astfel în prezent, apa fluviului Nistru, pe unele sectoare, are o culoare verde închisa, un miros neplacut .i un numar mic de vie.uitoare. Cercetarile ne ofera o prognoza alarmanta despre situa.ia actuala a bazinului fluviului Nistru. Întreprinderea ac.iunilor de prevenire .i ameliorare nu este doar o nevoie civica, ci o necesitate vitala. În caz contrar, cea mai mare sursa de apa potabila a .arii este pe cale de a fi transformata într-un canal mort.