Valorificarea diferențiată a memoriei locale prin prisma surselor arhivistice explorate. „Popasul romilor nomazi” la Festivalul „La Hramul Căruțașilor”
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
362 8
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-19 16:57
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
398(=214.58):06.078(478) (1)
Folclor propriu-zis (714)
Organizații și alte tipuri de cooperare (1126)
SM ISO690:2012
DUMINICA, Ion. Valorificarea diferențiată a memoriei locale prin prisma surselor arhivistice explorate. „Popasul romilor nomazi” la Festivalul „La Hramul Căruțașilor”. In: Valorificarea patrimoniului etnocultural: în cercetare şi educaţie, Ed. 6, 30 noiembrie 2021, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Institutul Patrimoniului Cultural, 2021, Editia 6, pp. 20-21. ISBN 978-9975-3513-9-3.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Valorificarea patrimoniului etnocultural
Editia 6, 2021
Conferința "Valorificarea patrimoniului etnocultural în cercetare şi educaţie"
6, Chişinău, Moldova, 30 noiembrie 2021

Valorificarea diferențiată a memoriei locale prin prisma surselor arhivistice explorate. „Popasul romilor nomazi” la Festivalul „La Hramul Căruțașilor”

CZU: 398(=214.58):06.078(478)

Pag. 20-21

Duminica Ion
 
Institutul Patrimoniului Cultural
 
Disponibil în IBN: 23 decembrie 2021


Rezumat

În ajun de Sfântul Mare Mucenic Pantelimon (numit în popor şi Pintilie Călătorul), tropăitul cailor și huruitul roților de căruțe s-au îngemănat armonios în satul Bravicea (raionul Călărași), unde caii, căruțașii și căruțele împodobite au devenit vedetele Festivalului „La Hramul Căruţaşilor”. În anul 2021, festivalul a ajuns la cea de-a IV-a ediție. Participanții la festival, cu ajutorul cailor și căruțelor, încearcă să reînsuflețească și să promoveze tradițiile și meșteșugurile locale. În Republica Moldova, căruța cu cai a devenit unul din atributele culturii tradiționale. În trecut, oamenii erau invitați la nunți de către vorniceii călăreți; totodată, de obicei, la sărbători, populația locală se ducea în ospeție cu căruța cu cai, mai ales, la hramul satelor învecinate. La cea de-a II-a ediție a Festivalului „La Hramul Căruțașilor” (15 iulie 2018), unii gospodari din satul Bravicea au hotărât să se deghizeze în romi; din spusele strămoșilor lor, în trecut, pe aceste locuri a făcut popas o șatră de romi nomazi: „am hotărât să aducem în prim-plan, la acest festival, o șatră de romi, anume așa cum erau ei pe timpuri, când veneau cu căruțele lor și vindeau la săteni diverse vopsele, iar la copii dulciuri și fluiere”. Comunicarea dată va reliefa valorificarea diferențiată memoriei locale prin prisma surselor arhivistice explorate de autor în cadrul Arhivei Naționale a Republicii Moldova. În perioada interbelică, autoritățile românești au documentat popasurile „neautorizate” ale șatrelor de romi nomazi pe moșiile satelor basarabene. Procesul-verbal întocmit la 27 mai 1919 de către Vasile Levițchi, subprefectul plasei Hâncești (jud. Chișinău) a constatat că „în pădurea de pe moșia satului Bălceana, ce aparține prorietarului Gheorghe Stroescu, la vreo 10 zile au făcut popas mulți țigani (romi n.a.), vreo 10 șatre, care au stat acolo „fără de voie” (de nevoie n.a.) din cauza ploilor. Țiganii au spus că sunt din Dobrogea și au arătat un certificat eliberat de la Constanța. Peste vreo câteva zile, când ploaia a stat, țiganii au plecat din pădure”. O altă sursă arhivistică adițională din 28.05.1919 relatează că „niște țigani necunoscuți au stat cu vreo 40 cai în pădurea Sofievca (com. Bălceana n.a.), unde au păscut vreo 20 desetine de fănețuri, au tăiat din pădure lemne uscate pentru foc șivergi pentru șatrele lor <...>, facând pagubă prorietarului Gheorghe StroeaStroescu de 1000 lei pentru fânețe și 500 lei pentru lemne” (ANRM, Fondul 339, inventarul 1, dosarul 24/II, filele 355, 357).

Cuvinte-cheie
Festivalul „La Hramul Căruțașilor”, memorie locală, sursă arhivistică, popasul romilor nomazi.