Viața religioasă a evreilor din Basarabia în perioada țaristă (1812–1914)
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
528 20
Ultima descărcare din IBN:
2024-02-26 16:01
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
94(=411.16)(478):2”1812-1914” (1)
Istoria Moldovei. Republica Moldova (67)
Istoria generală (3851)
SM ISO690:2012
DAMIAN, Victor. Viața religioasă a evreilor din Basarabia în perioada țaristă (1812–1914). In: Valorificarea patrimoniului etnocultural: în cercetare şi educaţie, Ed. 6, 30 noiembrie 2021, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Institutul Patrimoniului Cultural, 2021, Editia 6, p. 18. ISBN 978-9975-3513-9-3.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Valorificarea patrimoniului etnocultural
Editia 6, 2021
Conferința "Valorificarea patrimoniului etnocultural în cercetare şi educaţie"
6, Chişinău, Moldova, 30 noiembrie 2021

Viața religioasă a evreilor din Basarabia în perioada țaristă (1812–1914)

CZU: 94(=411.16)(478):2”1812-1914”

Pag. 18-18

Damian Victor
 
Institutul Patrimoniului Cultural
 
Disponibil în IBN: 23 decembrie 2021


Rezumat

Conform tradiției religioase evreiești, kahalul (conducerea comunității evreiești) a jucat un rol important în organizarea vieții religioase în comunitățile evreiești din Basarabia, influențând repartizarea posturilor în sinagogă. Evreii din Basarabia erau obligaţi să petreacă în sinagogă o anumită parte a sărbătorilor de familie (Șabat, Bat-mițva / Bar-mițva (majoratul fetelor și băieților), precum și a sărbătorilor calendaristice (Roș Hașana, Iom Chipur, Sucot). Pentru ei, factorul determinant pentru ținerea acestor sărbători a fost Halaha (partea normativă a iudaismului, care reglementează toate aspectele vieții evreiești). Anume religia a fost cea care a avut o influență hotărâtoare asupra identității evreiești: a devenit un element definitoriu în formarea identității naționale, sociale, etnice – inclusiv pentru evreii din Basarabia. Iudaismul a stat la baza formării miturilor și simbolurilor culturale naționale corespunzătoare etc. La rândul lor, autoritățile ruse au străduit, prin introducerea mai multor legi restrictive, să interzică evreilor anumite obiceiuri religioase și casnice (anumite tipuri de haine religioase etc.). Aceste interdicții au afectat evreii din întreaga Zonă de Ședere, inclusiv din Basarabia. În același timp, scopul principal al autorităților ruse a fost unificarea treptată a statutului juridic al evreilor din Basarabia și celor care locuiau în alte provincii rusești. În concluzie, trebuie subliniat că, în ciuda politicii autorităților țariste, în perioada secolului al XIX-lea – începutul secolului XX, evreii din Basarabia au reușit să-și păstreze individualitatea etnică, întrucât aproape că nu s-au amestecat cu reprezentanții altor naționalități. Rolul principal în acest sens l-a jucat izolarea lor religioasă, care s-a bazat pe instituția sinagogii, precum și pe formele tradiționale de viață și tradițiile religioase ale familiei evreiești, foarte importante fiind sărbătorile calendaristice și de familie.

Cuvinte-cheie
Basarabia, iudaism, evrei, tradiții religioase