Articolul precedent |
Articolul urmator |
453 17 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-04-16 17:45 |
SM ISO690:2012 GAVRILESCU, Dorica. Regina Maria – regina artelor. In: Perspectivele şi Problemele Integrării în Spaţiul European al Cercetării şi Educaţiei, Ed. 8, 4 iunie 2021, Cahul. Cahul: Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‖ din Cahul, 2021, Vol.8, Partea 2, pp. 191-192. ISBN 2587-3563. ISSN E-ISSN 2587-3571. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Perspectivele şi Problemele Integrării în Spaţiul European al Cercetării şi Educaţiei Vol.8, Partea 2, 2021 |
||||||
Conferința "Perspectivele şi Problemele Integrării în Spaţiul European al Cercetării şi Educaţiei" 8, Cahul, Moldova, 4 iunie 2021 | ||||||
|
||||||
Pag. 191-192 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Regina Maria a României nu poate fi privită în istorie doar ca o suverană. Amprenta sa s-a așeazat treptat asupra politicii, picturii, decorațiunilor interioare și a peisagisticii. Pentru a înțelege mai bine de ce a fost personalitate atât de îndrăgită, trebuie să-i cunoaștem amprenta inconfundabilă, așezată asupra artelor. Acest domeniu poartă însă imaginea reginei suverană și a reginei artistă. Trei domenii ale artelor, au fost direct influențate de suverană – pictura, decorațiunile interioare și amenajarea grădinilor. După lecțiile luate cu Ruth Mercier, regina Maria a început să împodobească cărți cu miniaturi. Treptat a ajuns să picteze, două cărți. Prima carte a fost pictată pe hârtie japoneză, pentru buna sa prietenă Pauline Astor, ca dar de nuntă, iar a doua pentru regele Ferdinand. Cartea pentru soţul ei a fost arătată în cadrul mai multor expoziţii din Europa, primind şi două medalii de aur, la Munchen înainte de război și respectiv la Barcelon în 1929.1 Gustul pentru artă al reginei, s-a manifestat și în decotațiunile interioare după propiul său gust pe care le întâlnim la Cotroceni, Pelișor, Bran, Baicic, etc. Regina Maria a fost fascinată de stilul bizantin, neoromânesc dar și de miturile celtice, scandinave și scoțiene, în special de cel al veșniciei, prin care regilor le era destinat, un loc aparte pe pământ. Elementele decorative ale mitului veșniciei - corp stilizat de șarpe este întâlnit în Salonul de aur și pe ușa Salonului norvegian de la Palatul Cotroceni, dar și la ferestrele etajului I de la Castelul Pelișor.2 Dealtfel, Palatul Cotroceni și Castelul Pelișor redau și înalta idee pe care regina Maria o avea despre regalitate. De asemenea Regina Maria poate fi considerate și creatoarea unor grădini cu caracter privat de excepție, precum : Baicic, Cotroceni, Bran, etc. Din majoritatea documentelor consultate, reiese pasiunea Reginei pentru crinul Palatin, pe care l-a adus din Italia, plantându-l pe terasele domeniului de la Baicic. |
||||||
Cuvinte-cheie regină, artă, decorațiuni, pictură, grădină |
||||||
|