Background. The Patient Safety Culture should become a priority in order to improve the quality of medical care, patient satisfaction and avoid adverse reactions associated with medical care. For this, it is important to know the strengths and weaknesses of the entire process of providing neurosurgical care. Objective of the study. To study the Patient Safety Culture (PSC) among the staff in the neurosurgical departments from Republic of Moldova and to classify the results according the Harrington Scale; To identify the strengths and the gaps of patient safety culture. Material and Methods. A cross sectional study was conducted in neurosurgical departments from Moldova using the Hospital Survey on Patient Safety Culture (HSOPSC), Romanian version. There was voluntary involved in the survey 345 doctors, residents and nurses. Descriptive statistics were carried out, frequency of positive responses (PPR) was analyzed overall and classified according Harrington scale. Results. The level of PSC was 60.8±0.9% - the "medium level" according Harrington scale. Three dimensions of PSC achieved the highest score of PPR: teamwork within units-85.0%, organizational learning- continuous improvement- 81.1%, supervisor manager expectations and actions promoting patient safety- 80.9%. One dimension- "High level"- feedback and communication about error- 76.5%. Eight dimensions- "Medium level"- handoffs and transitions- 61.9%, frequency of events reported- 60.0%, management support for patient safety- 59.2%, teamwork between units- 52.2%, communication openness- 47.5%, overall perception on patient safety-44.3%, non-punitive responses to errors-43.2 %, staffing-37.3%. The study was revealed the existence of 6 gaps of PSC which need to be improved. Conclusion. The results of survey show the weaknesses of patient safety culture that require the prompt interventions of the management and staff from neurosurgical departments from Moldova

Introducere. Cultura siguranței pacientului (CSP) trebuie să devină o prioritate pentru îmbunătățirea calității asistenței medicale, a satisfacției pacientului și evitarea reacțiilor adverse asociate actului medical. De aceea e important să cunoaștem atât punctele tari, cât și lacunele procesului de acordare a asistenței medicale. Scopul lucrării. Studierea CSP în rândul personalului din unitățile de neurochirurgie din Moldova și clasificarea rezultatelor conform scalei Harrington. Identificarea punctelor forte și a lacunelor CSP ce necesită intervenție promptă. Material și Metode. S-a realizat un studiul transversal al CSP în unitățile de neurochirurgie din Moldova, utilizând Chestionarul privind cultura siguranței pacienților în spitale (HSOPSC), versiunea română. În studiu au participat voluntar 345 de medici, rezidenți și asistenți medicali. S-a efectuat analiza statistică descriptivă, s-a analizat și s-a clasificat frecvența răspunsurilor pozitive (PPR), conform clasificării Harrington. Rezultate. Nivelul CSP=60,8±0,9%, ce corespunde „nivelului mediu” al scalei Harrington. Cel mai înalt nivel al PPR au obținut: munca în echipă în cadrul unității-85,0%, învățare organizațională- îmbunătățire continuă -81,1%, expectative și acțiuni ale conducerii, ce favorizează siguranța pacienților- 80,9%. „Nivel înalt” - feedback și comunicarea erorilor-76,5%. „Nivel mediu” - transferuri și tranziții-61,9%, frecvența evenimentelor raportate-60,0%, sprijinul managementului privind siguranța pacientului- 59,2%, munca în echipă între unități-52,2%, sinceritatea comunicării-47,5%, percepția siguranței- 44,3%, răspuns nepunitiv la erori - 43,2%, asigurarea cu personal-37,3%. Studiul a identificat 6 lacune a CSP. Concluzii. Rezultatele evidențiază lacunele culturii siguranței pacienților, ce necesită intervenții prompte ale conducerii și ale personalului, în secțiile de neurochirurgie din Moldova.