Due to the several theoretical models (notions and definitions) of the psychological well-being, different instruments have been developed for the purpose of measuring, some of them having clinical purpose, others designed to assess individual welfare, social groups, communities, or even society in general. In this publication we have tried to identify tools that can be used to measure well-being from a psychosocial perspective and to present the questionnaire developed for this purpose. We present this questionnaire trough research results‘ analyzing, conducted on a sample of university teachers.The research protocol contains two methods, with scaling as a general measurement technique. The first questionnaire contains 30 items and measures the subjective appreciation of the psychological well-being, conceived in six variables: the feeling of being happy, self-acceptance, control over the environment, the capacity of autonomy, the positive relationships with others, the purpose and sence of life.The second is applicable only to university staff and identifies professional satisfaction, conceptualized by appreciating curricular and extracurricular activity with students; personal research activity; stimulating intellectual development and career advancement at the university; administration, decision-making and internal university policies; the quality of interpersonal relationships within the organization and the relationship with the extra-university environment. This questionnaire contains 59 items, 10 for each measured variable. Both questionnaires contain a Likert type response scale in 7 steps - from -3 to 3.

Deoarece există mai multe modele teoretice (respectiv, noţiuni şi definiţii) ale stării de bine psihologic, au fost elaborate diferite instrumente în scopul măsurării, unele având menire clinică, altele fiind destinate aprecierii bunăstării individuale, a grupurilor sociale, comunităţilor, sau chiar a societăţii în general. În cadrul acestei publicaţii am încercat să identificăm instrumente, care pot fi utilizate pentru măsurarea stării de bine din perspectiva psihosocială şi să prezentăm chestionarul elaborat în acest scop. Prezentăm acest chestionar, prin analiza rezultatelor unei cercetări efectuate pe un eşantion de cadre universitare. Protocolul de cercetare conţine două metode, tehnica generală de măsurare pentru toate este scalarea. Primul chestionar conţine 30 de itemi şi măsoară aprecierea subiectivă a stării de bine psihologic, conceptualizată în şase variabile: sentimentul de a fi fericit, acceptarea de sine, controlul asupra ambianţei, capacitatea de autonomie, relaţiile positive cu ceilalţi, scopul şi sensul vieţii. Al doilea are o aplicabilitate cu referinţă doar la cadrele universitare şi identifică satisfacţia profesională, conceptualizată prin aprecierea activităţii curriculare şi extracurriculare cu studenţii; a activităţii personale de cercetare; stimularii dezvoltării intelectuale şi avansării în carieră la universitate; administrării, procesului decisional şi politicilor interne universitare; calităţii relaţiilor interpersonale în cadrul organizaţiei şi raportului cu mediul extrauniversitar. Acest chestionar conţine 59 de itemi, câte 10 pentru fiecare variabilă măsurată. Ambele chestionare conţin o scală de răspuns de tip Likert, în 7 trepte – de la -3 la 3.