Prezenta comunicare propune o lectură a poeziei Simonei Popescu din perspectiva raportului autor-text-cititor. Vom urmări care sunt elementele și strategiile textuale care se află sub cupola acestui efort de a produce efect asupra cititorului (un cititor ipotetic sau nu), vorbind despre corporalitate, și „transferul de corporalitate” în cadrul poeticii autoarei; cu alte cuvinte, despre autenticitatea scriiturii. În cadrul acestui text ne vom referi la „Xilofonul și alte poeme” (1990), „Juventus” (1994) (reeditat în 2004), „Noapte sau zi” (1998), și „Lucrări în verde: pledoaria mea pentru poezie” (2006)

This article offers a short analysis of Simona Popescu’s poetry from the perspective of the dialogue between the author, the text, and the reader. We will identify the textual elements and strategies that help the author interact with the reader through the text. We will focus on corporality, and the „transfer of corporality” within the poetics of the author. In this text we will refer to the poetry books: „Xilofonul și alte poeme” (1990), „Juventus” (1994) (reprinted in 2004), „Noapte sau zi” (1998), and “Lucrări în verde: pledoaria mea pentru poezie” (2006).