Articolul precedent |
Articolul urmator |
310 3 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-06-13 18:42 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
569.61(478) (1) |
Paleontologie (121) |
SM ISO690:2012 OBADĂ, Teodor. Piesele elefantidului din genul Stegotetrabelodon (Petrocci, 1941) pe teritoriul Republicii Moldova. In: Perspective contemporane în etnologie, muzeologie şi ştiinţele naturii: Programul și rezumatele comunicărilor, Ed. Ediția XXXII, 22 octombrie 2021, Chişinău. Chisinau, Republic of Moldova: Editura „Lexon-Prim”, 2021, Ediția XXXII, pp. 46-47. ISBN 978-9975-3268-3-4. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Perspective contemporane în etnologie, muzeologie şi ştiinţele naturii Ediția XXXII, 2021 |
||||||
Sesiunea "Perspective contemporane în etnologie, muzeologie şi ştiinţele naturii" Ediția XXXII, Chişinău, Moldova, 22 octombrie 2021 | ||||||
|
||||||
CZU: 569.61(478) | ||||||
Pag. 46-47 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Piesele genului Stegotetrabelodon sunt cunoscute din puţine puncte fosilifere pe teritoriul Europei de Est (Obadă, 2007, 2014). Una din principalele caracteristici ale acestui gen sunt fildeşii inferiori aplatizaţi, de dimensiuni foarte mari, formând în secţiune transversală o figură în formă de prăsadă sau cifra opt. Fildeşii superiori la aceşti reprezentanţi sunt eliptici în secţiune transversală şi comprimaţi lateral. Dentiţia se aseamănă foarte mult cu reprezentanţii genului Tetrabelodon. O altă caracteristică este structura internă a fildeşilor, marginile externe având linii încrucişate („Schreger lines”, caracteristice elefantidelor), în timp ce zona internă a fildeşilor are o structură neomogenă. Nu este determinat continentul în care au apărut aceste elefantide, ele fiind cunoscute din latitudinile medii şi sudice ale Europei, Asia Mică şi Africa. Pe teritoriul Republicii Moldova piesele acestor reprezentanţi sunt semnalate din patru puncte fosilifere. În colecţia MNEIN se păstrează piesele a trei specimeni care sunt raportaţi la agest gen. Acestea provin din s. Ţareuca, r-nul Rezina (fragment de craniu cu M3, fragment de mandibulă cu m3, fragmente de fildeşi superiori (I2) şi inferiori (i2); mun. Chişinău (Pd4-M1 dex., M1 sin.), or. Ungheni (fragment i2). În colecţia Facultăţii de Geografie a Universității de Stat din Tiraspol (cu sediul la Chişinău) se păstrează un fragment de fildeş inferior care provine din regiunea raionului Teleneşti (locaţia precisă nu este cunoscută). Vârsta depozitelor în care au fost colectate piesele poate fi estimată ca Sarmaţian mediu-superior (biozona MN 9-MN 10)-Ponţian (biozona MN 13). |
||||||
|