Moduri de organizare și petrecere a timpului liber, caracteristice spațiului urban, în perioada postbelică
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
487 11
Ultima descărcare din IBN:
2024-04-03 12:55
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
398.3 (267)
Folclor propriu-zis (720)
SM ISO690:2012
REȘETNIC, Elena. Moduri de organizare și petrecere a timpului liber, caracteristice spațiului urban, în perioada postbelică. In: Perspective contemporane în etnologie, muzeologie şi ştiinţele naturii: Programul și rezumatele comunicărilor, Ed. Ediția XXXII, 22 octombrie 2021, Chişinău. Chisinau, Republic of Moldova: Editura „Lexon-Prim”, 2021, Ediția XXXII, pp. 27-28. ISBN 978-9975-3268-3-4.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Perspective contemporane în etnologie, muzeologie şi ştiinţele naturii
Ediția XXXII, 2021
Sesiunea "Perspective contemporane în etnologie, muzeologie şi ştiinţele naturii"
Ediția XXXII, Chişinău, Moldova, 22 octombrie 2021

Moduri de organizare și petrecere a timpului liber, caracteristice spațiului urban, în perioada postbelică

CZU: 398.3

Pag. 27-28

Reșetnic Elena
 
Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală
 
 
Disponibil în IBN: 27 octombrie 2021


Rezumat

Timpul liber ocupă o parte mai importantă în viața noastră decât am putea crede. Activitățile pe care o persoană le preferă, pentru timpul său în afara orelor de muncă, pot spune multe despre cultura, mentalitatea ei, etc. Atunci când punem în discuție perioada postbelică în spațiul nostru, trebuie să luăm în calcul faptul că, la acel moment, Basarabia este deja ocupată de către Uniunea Sovietică și a devenit Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Mai departe, este supusă politicilor implementate de Moscova, alături de republicile-surori, ceea ce semnifică implicarea statului în toate sferele vieții, inclusiv a petrecerii timpului liber. La acest subiect, partidul avea următoarea viziune: principala funcție socială a timpului liber este perfecționarea personalității. Iar pentru stimularea acestui proces de perfecționare, autoritățile sugerau un număr mare de activități. Aici erau incluse: vizionarea unor filme, a spectacolelor de teatru; implicarea mai ales a tinerilor în diferite activități artistice, pentru care au fost create ansambluri dramatice, de cântece sau dansuri, de amatori, practic în fiecare fabrică, uzină, etc. În același timp, era încurajată foarte mult lectura, printre oamenii muncii. Însă printre cântecele, dansurile și romanele accesibile la acea vreme, oamenilor li se impunea și o doză impresionantă de ideologie politică, după cum spuneam mai sus, despre omul nou sovietic, dușmanii poporului, lupta de clasă ș.a. Tot ce era autentic, tradițional, a fost catalogat drept învechit, depășit, și în cele din urmă interzis. Iar orașul, în general, păstrează mai puțin din tradiții, obiceiuri, nu este de mirare deci că ideologizarea aceasta intensă, îl îndepărtează și mai mult de tradiție.