Investigarea culturii tradiționale românești în perioada interbelică datorează mare parte din bogatele informații obținute programului coerent de cercetare stabilit de etnologul Ion Mușlea, prin chestionarele concepute în cadrul Arhivei de Folklor a Academiei Române. Răspunsurile obținute prin corespondenți la anchetele folcloristice indirecte desfășurate în Basarabia și Bucovina, prin intermediul celor 14 chestionare, distribuite, de altfel, și pe întreg teritoriul României, l-au determinat pe etnologul clujean să creadă că a reușit să înlăture „o întinsă pată albă [de] pe harta cunoștințelor asupra culturii tradiționale românești”. Pentru aceste două provincii, Ion Mușlea s-a străduit în mod deosebit să eficientizeze rețelele de corespondenți, prin scrisori-circulare cuprinzând sfaturi și îndemnuri la culegerea folclorului dar și prin premierea celor mai merituoși corespondenți (Filip Șopoteanu, Anatolie Melnic, Theodor Pletos etc.). Plecând de la Corpusul răspunsurilor la Chestionarele Ion Mușlea, vol. I, Basarabia și Bucovina (ediție critică de Ion Cuceu, Maria Cuceu, Cosmina Timoce-Mocanu, Cluj, 2015), comunicarea își propune să aducă în atenție câteva din obiceiurile de primăvară (Chestionarul IV) practicate sau, în unele cazuri, rămase doar în memoria informatorilor din provinciile care aveau să fie înstrăinate după anul 1940. Dincolo de ineditul informațiilor, observăm că formularea răspunsurilor i-a determinat pe respondenți să conștientizeze importanța transmiterii particularităților culturii ai căror purtători erau ei și cei în mijlocul cărora trăiau. Răspunsurile cuprind credințe, superstiții, jocuri de copii, descântece, leacuri, versuri populare, legende hagiografice și, nu în puține cazuri, păreri personale privind munca de cercetare a culturii tradiționale.