Articolul precedent |
Articolul urmator |
361 5 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-03-20 19:04 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
[39(=135.1)+94](478) (1) |
Antropologie culturală. Ethnografie. Obiceiuri. Tradiții. Datini. Mod de viață. Folclor (2218) |
SM ISO690:2012 GALUŞCENCO, Oleg. Opiniile etnopolitice ale lui Grigory Starîi (Borisov). In: Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare, Ed. 13, 27-28 mai 2021, Chișinău. Chișinău: Institutul Patrimoniului Cultural, 2021, Ediția 13, p. 87. ISBN 978-9975-84-140-5. DOI: https://doi.org/10.5281/zenodo.4966195 |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare Ediția 13, 2021 |
||||||
Conferința "Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare" 13, Chișinău, Moldova, 27-28 mai 2021 | ||||||
|
||||||
DOI:https://doi.org/10.5281/zenodo.4966195 | ||||||
CZU: [39(=135.1)+94](478) | ||||||
Pag. 87-87 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Grigory Borisov (pseudonim Starîi) s-a născut în judeţul Bender din Basarabia pe 9 decembrie 1880 la staţia de cale ferată Kulmanskaya. Naşterea a fost documentată în satul Bosieni, judeţul Chişinău, de unde era mama lui – moldoveancă. Tatăl – rus, a lucrat la calea ferată. Băiatul a fost obligat să lucreze de la vârsta de şapte ani. Iarna a studiat la şcoala populară. Apoi a absolvit şcoala profesională şi a primit profesia de dulgher. În 1897–1904 a lucrat în atelierele feroviare din Kiev. Din 1900, G. Starîi a luat parte la mişcarea revoluţionară din Rusia. În 1904 a fost închis pentru prima dată timp de nouă luni pentru activităţi revoluţionare. Devine un revoluţionar profesionist. Pentru participarea la acestă activitate, el este arestat în mod repetat de poliţie şi ispăşeşte pedepse în diferite închisori ale Rusiei ţariste. În 1910, G. Starîi a fost exilat la Bender. Aici lucrează în ateliere feroviare. Stabileşte contacte cu un grup de social-democraţi ai oraşului și era sub supravegherea poliţiei. G. Starîi a luptat în Războiul Civil, în sudul Rusiei, de partea regimului sovietic. În 1921–1923 a studiat la Moscova la Universitatea Comunistă Sverdlov. Mai tîrziu s-a întors la Odessa. În 1924 a fost numit președinte al Comitetului revoluționar provizoriu al RASS Moldovenești. Apoi a fost ales președinte al Comitetului Central Executiv al RASSM. În 1926–1928 și 1932–1937 a lucrat ca președinte al Consiliului Comisarilor Poporului. G. Starîi a fost împușcat în 1937 și reabilitat în 1955. G. Starîi a adus o mare contribuție la crearea și dezvoltarea RASS Moldovenești. Contemporanii i-au apreciat poziția cu privire la problema „moldoveni sau români” ca fiind ambivalentă. G. Starîi a negat acuzațiile de opoziție împotriva moldovenizării: „Este greșit că sunt împotriva moldovenizării. Eu iau în calcul doar dificultățile, iar acest lucru este luat ca rezistență”. |
||||||
|