Primul cunoscut „Abecedar Moldovenesc” a fost alcătuit de arhimandritul Gurie Grosu și tipărit în 1917 în grafie latină la Chișinău, la Tipografia Societății pentru cultura Românilor din Basarabia. Se cunosc și exemple de reeditare a acestuia. La fel, până în 1945 câteva ediții ale abecedarelor au apărut la Balta și Tiraspol, deja în grafie chirilică. În procesul de evoluție a principiilor de ilustrare a abecedarului în creația artiștilor moldoveni din perioada sovietică și post-sovietică, printre nume de artiști care au lucrat asupra ilustrării cărților cu acest caracter didactic se disting: Valentina Neceaev, Leonid Grigorașenco, Ilia Bogdesco, Evghenii Merega, Boris Brânzei, Valentina Rusu Ciobanu, Ghennadii Zîkov, Igor Vieru, Lică Sainciuc, Aurel Guțu-Resteu, Isai Cârmu, Alexei Colîbneac, Vasile Movileanu, Anna Evtușenco, Vasile Țehmister, Violeta Zabulica-Diordiev, Elena Leșcu, Mihail Brunea, Oleg Cojocari, Elvira Voloșin-Cemortan, Nina Tescari, Stela DamaschinPopa etc. Majoritatea editurilor moldovenești tipăreau și continuă să tipărească cărți de acest conținut didactic. Printre ele se evidențiază: „Lumina”, „Știința”, „ARC”, „Prut Internațional”, „Hyperion”, „Litera”, „Universitas”, „Stelpart”, SC „Biblion” SRL, „Silvius Libris” etc. Studierea ilustrațiilor pentru abecedare în creația graficienilor de carte moldoveni în ediții repetate oferă prilejul să analizăm diverse metode și principii de organizare a spațiului cărții, să medităm asupra genezei și evoluției aspectului estetic, să distingem valorile artistice și istorice în acest domeniu. În cele mai valoroase ilustrații de carte, varietatea metodelor artistice abordate urmărește dezvoltarea intelectului și inteligenței copiilor, cultivând totodată sensibilitatea estetică și creativitatea acestora. E important ca și în continuare această filieră editorială să respecte bunele tradiții artistice și estetice.