În centrul atenției autorului se află Concierto de Aranjuez pentru chitară clasică modernă și orchestră simfonică, semnat de compozitorul spaniol Joaquín Rodrigo Vidre. Fiind compusă în 1939, creația dată reflectă atât peripeţiile dramatice ale vieții personale a autorului, cât și evenimentele monstruoase ale celui de-al Doilea Război Mondial. Structura tripartită cu raportul tempourilor Allegro con spirito-AdagioAllegro gentile, construită după canoanele genuistice ale unui concert clasic, se încadrează în curentul neoclasicismului spaniol. O semnificație aparte își are conceptul sonor al părții a doua, care se bazează pe legitățile melodice ale unui cântec paraliturgic – saelta. Acest gen există în Andalucía, începând cu secolul a XVII-lea. Saelta reprezintă un cântec religios, apărut ca o imitație a psalmodiei serviciului religios canonic. Textele saelta reflectă evenimentele și emoțiile Săptămânii Patimilor. Există două tipuri de saelta: saeltas antiguas și saeltas flamencas. Analizând structurile melodice ale părții a doua, putem presupune că autorul se bazează pe procedeele de dezvoltare melodică a celui de-al doilea tip și anume: saeltas flamencas, fapt confirmat prin structurile improvizatorice bogat ornamentate ale melodiei de bază a părții de mijloc în partida chitarei solistice. Grație faptului că un gen de muzică laică implică conceptele și mijloacele de expresivitate muzicală ale unui gen religios adaugă părții a doua o profunzime și sensibilitate enormă, provocând o reacție emotivă puternică a ascultătorului. Menționăm că Concierto de Aranjuez este una dintre cele mai interpetate creații pentru chitară clasică modernă în lume, iar partea a doua, deseori, este interpretată ca a lucrare autonomă. În postură de dirijor, autorul prezentului demers a interpretat în repetate rânduri concertul vizat la Chișinău, precum și Barcelona, avându-l ca solist pe chitaristul argentinian Rolando Saad, unul dintre cei mai renumiți interpreți ai Concierto de Aranjuez.