Arhitectura stalinistă în oraşul Chişinău
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
377 34
Ultima descărcare din IBN:
2024-04-14 11:15
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
72.03(478)(091) (3)
Arhitectură (635)
SM ISO690:2012
OSTAPOV, Alina. Arhitectura stalinistă în oraşul Chişinău. In: Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare, Ed. 13, 27-28 mai 2021, Chișinău. Chișinău: Institutul Patrimoniului Cultural, 2021, Ediția 13, p. 35. ISBN 978-9975-84-140-5. DOI: https://doi.org/10.5281/zenodo.478762
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare
Ediția 13, 2021
Conferința "Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare"
13, Chișinău, Moldova, 27-28 mai 2021

Arhitectura stalinistă în oraşul Chişinău

DOI:https://doi.org/10.5281/zenodo.478762
CZU: 72.03(478)(091)

Pag. 35-35

Ostapov Alina
 
Universitatea Tehnică a Moldovei
 
 
Disponibil în IBN: 28 iulie 2021


Rezumat

După reconstrucţia oraşelor Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti una din preocupările principale ale autorităţilor a fost dezvoltarea urbană. Puterile politice sovietice au impus o arhitectură specifică: „naţională ca formă şi socialistă în conţinut”. Această strategie a impulsionat transformarea arhitecturală - crearea arhitecturii socialiste naţionale. Noul principiu în proiectare consta în „prelucrarea elementelor clasice, îmbogăţite cu decor naţional, exprimat prin ornamente naţionale şi îmbinate cu însemne ideologice, utilizând tehnicile naţionale”. Astăzi această doctrină este una recognoscibilă, formând o identitate arhitecturală – arhitectura stalinistă – stil definitoriu în planificarea şi dezvoltarea oraşelor reconstruite. Un ansamblu de edificii staliniste este realizat în oraşul Chişinău. Clădirile impunătoare ca volum şi planimetrie impresionează prin arhitectura de detaliu. Sistemul decorativ stalinist interferează stiluri şi discipline. Elementele ornamentale ocupă cele mai vizibile şi onorabile spaţii ale edificiului, astfel faţada principală numită şi „faţada de paradă” este cea mai bogat ornată. Acestea au similitudini, dar şi deosebiri, formează grupuri compoziţionale sau sunt reprezentate separat. Decorul este înzestrat cu multiple informaţii, deseori, se poate identifica apartenenţa iniţială a edificiului şi destinaţia acestuia. Cert este faptul că simbolistica sovietică este abundentă. Acest demers ştiinţific are ca scop analiza arhitecturii staliniste, identificarea şi descrierea ulterioară a elementelor decorative. Este imperios necesară tratarea aspectului artistic a acestor edificii, pentru a spori interesul comunităţii faţă de arhitectura socialistă naţională moldovenească, întru valorificarea şi salvgardarea acesteia – ea fiind parte indispensabilă a moştenirii culturale.