Introducere. Astmul bronșic la copii este una din cele mai frecvente maladii cronice cu o incidență în creștere, iar una din complicații ce agravează evoluția bolii este pneumonia. Scopul lucrării. Aprecierea aspectelor clinice și paraclinice în astmul bronșic la copii asociat cu pneumonie. Material şi metode. Au fost analizate 100 fișe medicale a bolnavilor cu astm bronșic în vârstă de la 1 la 17ani. Lotul de studiu a constituit din 2 grupuri. I grup a inclus 50 de cazuri a bolnavilor cu astm bronșic asociat cu pneumonie, al II gup – 50 de bolnavi cu astm bronșic în acutizare fără asociere cu pneumonie. Diagnosticul de pneumonie a fost confirmat prin analiza cercetărilor radiologice. Pentru comparatie au fost analizați unii indici clinici și paraclinici. Rezultate. S-a constatat că în I grup a predominat tusea umedă începând cu ziua a III, pe când în lotul II tusa se menținea uscată. Dispnea în primele zile se înregistra la toții copiii, însă cu ameliorare mai rapidă după inhalare cu Salbutamol în grupul II. În grupul II a predominat wheezing ușor (56%) și moderat (32%), pe cand în I grup se nota îndeosebi wheezing moderat (45%) și sever (38%), febra la momentul spitalizării s-a notaat în circa 40% la pacienții din I grup și în 5% la pacienții din grupul II. Deasemenea s-a constatat, că în I grup au predominat (77%) schimbări de tip mixt: restrictive și obstructive de diferit grad de severitate, pe când în grupul de comparație au predominat schimbări obstructive (52%) și mixt (24%). Concluzii. Aspectul specific al asocierii pneumoniei la pacienții cu astm bronșic, e clinica dominată de dispnee, de tip mixt, wheezing mai accentuat, răspuns redus la inhalare cu salbutamol, tuse umedă și sindrom febril. Paraclinic se determină predominarea schimbărilor restrictive în asociere cu schimbari obstructive.

Introduction. Asthma is one of the most frequent chronic diseases with an increasing incidence. One of the complications that make the clinical course of the disease even more difficult is pneumonia. Objective of the study. To appreciate clinical and paraclinical aspects in pediatric asthma associated with pneumonia. Material and methods. The clinical data of 100 patients aged from 1 to 17 years with asthma was retrospectively evaluated. The patients were divided in a test (I) and a control group (II). The I group involved patients with asthma associated with pneumonia and the II – asthma patients without any evidence of pneumonia. The diagnosis of pneumonia was made based on radiological data. Some clinical and paraclinical data was also evaluated. Results. It was established that productive cough in the I group started on the 3rd day, whereas in the II group the cough was still dry. Dyspnea was a noticed in both groups, but with a more rapid resolution after salbutamol inhalations in the II group. In the II group a mild (56%) and moderate (32%) wheezing was present, whereas in the I was noticed moderate (45%) and severe (38%) wheezing. Fever was present at the hospital admission in 40% in I group vs 5% in II. Also, it was established that on functional lung test patients from the I group had mixed pattern of spirometry (77%) vs. obstructive patern in II group (55%). Conclusion. The specific aspects of the asthma associated with pneumonia are: the domination of mixed type of dyspnea, more severe wheezing, a reduced response to inhalations with salbutamol, productive cough, febrile syndrome and mixed pattern of spirometry was noticed.