Introducere. Patologiile congenitale cardiovasculare au un indice statiscic destul de înalt şi se manifestă printr-o gravitate evidentă. Alături de performanţele înregistrate în lupta cu acest flagel în continuare rămâne a fi valorificat un imens potenţial generator de soluţii. Un component substanţial în elaborarea unei metodologii curative eficiente este bioetic. Scopul lucrării. Relevarea aspectelor teoretico-medicale şi bioetice în afecţiunile cardiovasculare congenitale, precum şi facilitarea actului medical prin aplicarea principiilor bioetice. Material şi metode. La realizarea studiului s-au utilizat cercetări ştiinţifice, studii de referinţă autohtone, baza normativă, publicaţii de referinţă internaţionale, cercetări şi date statistice. S-a aplicat, totodată, analiza bioetică şi sociologică. Rezultate. Analiza cazurilor de patologii cardiovasculare înnăscute relevă posibilităţi diverse şi eficiente ale gestionării actului medical decât cele utilizate până în prezent. Optimizările obţinute se datorează implicării analizelor teoretice medicale suplimentare şi corelarea actului medical cu principiile bioetice. Concluzii. (1) Patologiile cardiace congenitale reprezintă o categorie de afecţiuni ce necesită o medicaţie specifică, multilaterală. (2) Actul medical poate fi optimizat prin coordonarea acţiunilor realizate pe repere bioetice. (3) Bioetica rămâne a fi o componentă importantă în tratamentul patologiilor cardiace.

Introduction. Congenital heart defects have high prevalence and manifest themselves with visible severity. Although there have been there have been some impressive advances in the fight against this terrible disease, there is still an immense potential for generating new solutions to be exploited. A substantial component in the development of an efficient curative methodology is the bioethical one. Objective of the study. To indentify the main aspects of congenital heart defects from the point of view of theoretical medicine and bioethics and and to improve medical practice by applying bioethical principles. Material and methods. For this research scientific studies, local references, the regulatory framework, international publications, researches and statistical data have been used. At the same time, a bioethical and sociological analysis has been applied. Results. The analysis of different cases of congenital heart defects occurrence reveals a multitude of efficient possibilities for managing medical practice, which have not yet been applied. The achieved optimizations are due to the implication of additional analysis in the field of medical theory and to the correlation between medical practice and bioethical principles. Conclusions. (1) Congenital heart defect is a disease that requires specific and versatile medication. (2) Medical practice can be optimized by coordinating actions based on bioethical principles. (3) Bioethics remains to be a major component of the treatment for congenital heart defects.