Actualitatea acestui subiect este că dialogul şi dialogismul sunt peste tot: în inte-racţiunea de zi cu zi sau în "interacţiunea" textelor. Obiectivul principal urmărit în lucrarea noastră este de a stabili similitudinile şi diferenţele dintre cele două fenomene lingvistice: dialogul este o interacţiune directă, în timp ce dialogismul este un fel de "dialog indirect." Acest articol îşi propune să exploreze relaţiile dintre conceptele de dialogism şi dialog, care conform autorilor, pot fi similare sau, în subsidiar, ca fiind contradictorii în care acestea se aplică la dialog în praesentia. Într-adevăr, pentru unii, să întreprindă studiul dialogului dialogic nu sunt nici mai mult nici mai puţin interesaţi şi de co-construcţie. Ne propunem aici de a explora rezonanţele dintre cele două concepte. Vom realiza acest lucru prin compararea contribuţiilor lor respective, domeniile lor de suprapunere şi de divergenţă. Discuţia noastră are ca punct de pornire distincţia, adoptată pe scară largă, între dialogal şi dialogic sau, cu alte cuvinte, între dialogul extern şi dialogizarea internă, primul referindu-se la fe-nomenele interlocutive, al doilea – la relaţiile pe care afirmaţia le menţine cu alte discursuri. Această distincţie întâlneşte o altă, care opune dialogul în preasentia cu dialogul de la distanţă, in absentia, dialog cu alte discursuri. Totuşi, aceste două noţiuni nu trebuie absolut opuse: putem spune că dialogul este un tip de text abstract şi dialogismul – o figură concretă care îl actualizează.