La cultivarea culturii de castraveți în condiții de sol protejat încă mai este o problemă controlul dăunătorilor Aphis gossypii, Frankiniella occidentalis, Tetranychus urticae, Trialeurodes vaporariorum, aceste specii au dezvoltat rezistența la preparatele de origine chimică și în continuare sunt vectorii unui spectru întreg de boli virale și bacteriene. Scăparea de sub control a populațiilor de dăunători în cele mai bune cazuri va scădea roada posibilă cu 10 - 15%, iar în cazurile extreme va duce la compromiterea totală a rotației. Astfel, vor fi necesare măsuri de asanare a încăperilor de creștere, ceea ce duce la stoparea procesului de producere, neîncadrarea în perioadele cheie (plantațiile nu vor intra pe rod în perioadele când cererea pe piață este maximă și cel mai bun preț). Pesticidele chimice au intervale lungi înainte de recoltare (roada în această perioadă este distrusă), duc la formarea rezidiurilor, sunt periculoase atât pentru lucrători cât și pentru mediul înjurător. În întreaga lume crește necesitatea utilizării metodelor alternative de combatere a dăunătorilor, ceea ce va permite controlul populațiilor acestora fără a merge la compromisuri la parametri ca: calitatea, costurile, rentabilitatea și eficacitatea biologică. Savanții de pretutindeni elaborează preparate ecologic inofensive, utilizând celule vii de microorganisme și substanțele biologic active ale acestora, extracte de plante, repelenți. Prezintă interes specia Saccharopolyspora spinosa, care este o specie de actinobacterii descoperită relativ nu demult de către Frederick P. Mertz și Raymond C. Yao, fiind descoperită pe Insulele Virgine. De fapt, prezintă interes spinozinele A și D sintetizate de către acestea ca metaboliți secundari, clasa de compuși din care fac parte fiind numită generic spinosad. Mecanismul său de acțiune constă în alterarea canalelor ionice nicotinice și GABA. Insectele, la înglobarea acestuia vor prezenta contractări involuntare a musculaturii după care va surveni moartea. Pentru mamifere acesta prezintă un risc redus. Un alt plus, este, că la acțiunea razelor UV are loc alterarea structurii, iar peste două săptămâni se produce distrugerea spinosadului, ceea ce în consecință, va permite obținerea roadei fără reziduuri și atingerea unei siguranțe pentru lucrători și consumatorii finali. La testările de laborator spinosadul a avut o eficacitate biologică de peste 90 %. Dar cum a fost menționat mai, sus sunt necesare studii ulterioare pentru a vedea cum acesta va acționa în condițiile reale de utilizare și anume, de sol protejat, la cultura de castraveți. Aceste studii sunt necesare pentru elaborarea unor forme preparative ce vor permite menținerea substanței active până când aceasta va ajunge în tractul digestiv al insectei, unde deja va începe acțiunea. Restul substanței de pe suprafața plantei va avea o perioadă de înjumătățire, ceea ce va permite atingerea unei eficacități biologice dorite de agricultori și fără o acțiune de lungă durată asupra agroecosistemului. Circumstanțele actuale impun standarde dure în agricultură, aceasta este o conștientizare a omenirii după o etapă unde din nevoia de a mări rapid cantitatea de alimente au fost utilizate cantități enorme de îngrășăminte sintetice și produse de uz fitosanitar, consecințele acestor acțiuni sunt simțite în prezent, situația agravându-se foarte rapid. Agricultura necesită soluții simple din punct de vedere a executării pentru agricultori dar care să permită o utilizare logică și de lungă durată a resurselor actuale. Spinosadul poate deveni o verigă a acestui lanț. Premise pentru aceasta sunt, dar este nevoie de o testare în practică și timp, ceea ce va permite obținerea unui produs cu eficacitate înaltă, ușor de manevrat și sigur.