Actualmente sănătatea reproductivă este una din principalele verigi pentru a obţine descendenţi sănătoşi, valorificarea resurselor genetice ş.a., dar nu în ultimul rând pentru păstrarea şi conservarea biodiversităţii. Totodată, cu dezvoltarea intensivă a industriei grele şi nu numai, din diferite motive are loc poluarea mediului ambiant. Este necesar de menţionat, că în rezultatul acestor activităţi mediul ambiant este poluat cu metale grele, substanţe organo-clorurate, substanţe neorganice şi multe alte deşeuri, care rezultă din prelucrarea diferitor materii prime. Toate aceste substanţe nimerind în organismele vietăţilor prin diferite căi de acces au o influenţă negativă asupra sistemului reproductiv şi a organismului în întregime. Acumularea lor în organism poate regenera formarea speciilor reactive de oxigen și dezvoltarea în exces a radicalilor liberi, care prin diferite mecanisme pot influenţa negativ nu numai sistemul reproductiv, dar şi celelalte sisteme, dereglând homeostazia organismului. Analiza literaturii de specialitate demonstrează, că poluarea cu metale grele a mediului ambiant poate influenţa calitatea şi cantitatea materialului reproductiv. Influența negativă asupra organismului a metalelor grele şi, îndeosebi, a cadmiului care este cel mai răspândit metal, se manifestă prin deteriorarea structurilor biologice a citoscheletului, dereglarea mecanismelor metabolice la nivel de membrană cu dereglări funcţionale în testicule. Testiculele sunt cele mai sensibile la influenţa cadmiului, care duce la dezvoltarea proceselor inflamatorii, provoacă dereglări în bariera hematotesticulară, posedă efect citostatic asupra celulelor Sertoli şi Leydig. Metalele grele induc generarea formelor active de oxigen prin mecanisme indirecte, precum ar fi legarea lor cu grupele sulfhidrice proteice şi cu antioxidanţii cu greutate moleculară mică ca glutationperoxidaza (GSH), schimbând astfel activitatea lor reglatorie. Un alt mecanism constă în interferenţa cu ionii esenţiali, care sunt necesari pentru funcţionarea sistemelor antioxidante, ceea ce provoacă istovirea sistemului glutation din cauza formării speciilor reactive de oxigen cu o viteză mai mare decât capacitatea de a regenera forma redusă a glutationului. Ambele mecanisme provoacă formarea speciilor reactive de oxigen, aşa cum ar fi anionul superoxid, peroxidul de hidrogen şi radicalii hidroxilici. Stresul oxidativ poate fi provocat și de interferența cadmiului cu seleniului și dereglarea funcționalității sistemului antioxidant glutationperoxidaza. Metalele grele în calitate de factor poluant, prin diferite mecanisme, pot elimina Zn şi Cu din fermenţii cu activitate antioxidantă, ceea ce duce la schimbări conformaţionale şi inactivarea lor. Totodată, cuprul, posedând variabilitate a valenţei, singur poate induce formarea radicalilor liberi. Prin urmare, metalele grele induc stresul oxidativ care, prin oxidarea excesivă a lipidelor, proteinelor, blocarea a unei multitudini de micro- şi macroelemente, parte din componenţa fermenţilor cu o activitate antioxidantă sporită, pot deregla metabolismul transmembranar şi celular şi ca consecinţă pot conduce la moartea celulelor, organelor şi sistemelor. Acest studiu necesită investigații complexe de stabilire a mecanismelor inducerii proceselor de deteriorare a organelor şi sistemelor biologice din organismele vii, de identificarea a metodelor şi procedeelor de preîntâmpinare a disfuncțiilor toxice metabolice la nivel de membrană celulară şi celulă integrală, elaborarea unor remedii antioxidante de provenienţă vegetală sau sintetică. Sunt necesare programe și proiecte la nivel național de elaborare a mecanismelor de identificare și monitorizare a factorilor poluanți ai mediului ambiant.