Nematodele parazite la plantele de cultură, cauzează pagube majore de recoltă la nivel mondial. În Republica Moldova, prin nocivitate şi importanţă economică se deosebesc 2 specii din genul Ditylenchus – D. destructor, parazit al tuberculilor de cartofi (Fig. 1) şi D. dipsaci, parazit al culturilor gen. Allium. Procentajul invaziilor la recoltele acestor culturi în perioada de păstrare constituie deseori 35-45%. Conform datelor OEPP/EPPO (2008), sunt organisme de carantină fitosanitară la nivel internațional.figuraFig. 1. Nematode vii D.destructor (a) și moartă (b), după contactul cu bacteriile; cartof infestat (c). Actualmente, în combaterea nematodelor fitoparazite au progresat produsele biologice. După părerile mai multor autori, agricultura sustenabilă a secolului XXI va trebui să reconsidere combaterea biologică, partea componentă a controlului integrat, ca alternativă viabilă la chimizarea excesivă. Folosirea unor produse mai prietenoase, care să reducă substanțial contactul uman cu pesticidele chimice este alternativa viitorului. Reieșind din această situație în cadrul a două instituții de cercetări științifice ale MECC – Institutul de Zoologie și Institutul de Microbiologie și Biotehnologie, au fost efectuate vaste cercetări în scopul evaluării unor tulpini de bacterii, cu proprietăți benefice pentru plante, inclusiv capacitatea de distrugere a nematodelor. Prin cercetări efectuate in vitro au fost obţinute rezultate eficiente în procesele de testare a contactului dintre nematodele D.destructor, D.dipsaci cu lichidul cultural (LC) al unui şir de tulpini de bacterii, de proveniență din Republica Moldova, cunoscute ca stimulatoare ale mecanismelor protective/rezistenţă ale plantelor, din genurile Pseudomonas (10 tulpini) şi Rhizobium (4 tulpini). Prin eficacitate nematocidă sporită sau deosebit: P. fluorescens, P. aurantiaca, Pseudomonas sp. 4RBN, Pseudomonas sp. 2RŞB, Pseudomonas sp. 3RŞB, Rhizobium japonicum RD2, R. japonicum 646a și R. phaseoli F1, care au exercitat acţiune letală asupra nematodelor fitoparazite în proporţii de 70-80 %, prin expunere la un interval de timp de 24 ore; 90-92%  de 48 ore şi 95-98 %  de 72 ore. Modul de acţiune este similar. Speciile de bacterii pătrund în interiorul corpului nematodelor, unde provoacă infectarea organelor interne. La un interval de timp de 7-8 zile, în variantele experimentale, unii indivizi ale nematodelor încep să se deformeze (Fig. 1). După 12-14 zile, la microscop se observă o destrugere totală a intestinului, ovarului, oviductului etc., situate în cavitatea generală a corpului. Datele obținute de noi demonstrează posibilitatea utilizării bacteriilor cercetate în tehnologiile microbiologice de elaborare a preparatelor biocontrolului în protecţia culturilor agricole.