Identitatea comunităților transnaționale și a comunităților diasporice se construiește la intersecția numeroaselor percepții și reprezentări. Relația patrie de origine – diaspora – noua patrie (țara de destinație) constituie o triadă labilă, furnizând însă date extrem de interesante pentru studiul comunităților transnaționale. Analiza discursului, fie că vorbim de discursul politic sau discursul media al țării de origine, ori cel din țara de destinație sau chiar discursul diasporei este un exercițiu al comprehensiunii asupra fenomenului integrării și construcției identitare emergente. Dincolo de tipologia grupului transnațional, problema polarizării acestei experiențe, a dualei apartenențe față de patria de origine și cea de adopție, unde lumea se divide între ”aici” și ”acolo”, generează frustrări și reacții specifice, inclusiv de întărire a funcției imaginarului colectiv. Funcțiile migrației se multiplică și se completează cu noi dimensiuni, cum este cea escapistă sau a trecerii spre maturitate. Prezența românilor în afara frontierelor naționale este una considerabilă, intrarea României în Uniunea Europeană și ridicarea restricțiilor de pe piața muncii reprezentând o oportunitate pentru românii care își valorifică drepturile și libertățile câștigate în ultimele decade. Cum reușesc ei să fructifice aceste oportunități și cât de bine se integrează, este una dintre întrebările la care prezenta lucrare își propune să răspundă.

The identity of transnational and diasporic communities is forged at the intersection of various perceptions and representations. The relationship homeland – diaspora – hostland is a fragile triad, but providing an extremely interesting data for the study of transnational communities. Discourse analysis, whether we are talking about the political discourse or the media discourse of the country of origin, or that of the destination country or even the discourse of the diaspora is an usefull exercise in understanding the phenomenon of integration and emerging identity construction. Beyond the typology of the transnational group, the problem of polarizing this experience, of dual belonging to the homeland and to the hostland, where the world is divided between „here” and „there”, generates specific frustrations and reactions, including strengthening imaginary. The functions of migration are multiplying and are completed with new dimensions, such as the escapist or the transition to maturity. The presence of Romanians outside the national borders is considerable, Romania’s entry into the European Union and the lifting of restrictions on the labor market representing an opportunity for Romanians who capitalize on their rights and freedoms gained in recent decades. How they manage to take advantage of these opportunities and how well they integrate, this is being one of the questions that the paper proposes to answer.