Presa românească din Crişana, asemenea presei româneşti din întreaga Transilvanie a avut ca obiectiv principal afirmarea conştiinţei de neam a tuturor românilor şi unirea într-un singur stat naţional. În Crişana datorită opoziţiei guvernului şi a autorităţilor, a cenzurii nemiloase şi obtuze, intelectualitate românească a reuşit să întemeieze o presă naţională de abia în deceniul al 8-lea al secolului XIX. Apare mai întâi Familia lui Iosif Vulcan, editată mai întâi la Budapesta (1865-1880), iar din anul 1880 Vulcan mută sediul revistei la Oradea Mare. Încercările gazetăreşti a intelectualităţii româneşti din Crişana au fost urmate prin înfiinţarea în 1897 a Foii literare de către Lucreţia Suciu-Rudow. Prin înfiinţarea unei prese româneşti se urmăreau 4 obiective principale: formarea unei limbi literare comune şi unitare; realizarea unei sincronii perfecte, armonice între dezvoltarea literară a tuturor provinciilor româneşti; ţinerea unei legături permanente cu creaţia populară şi activism politic. Condiţiile dure impuse de guvernul dualist la înfiinţarea unui ziar, condiţii precum cenzura, taxa de timbru şi garanţia foarte mare pe care fondatorul unui ziar trebuia să-l depună, au dus ca în Crişana, să apară o presă politică românească de abia după Marea Unire de la 1 decembrie1918. Presa literară românească pentru românii din Crişana şi din celelalte regiuni ale Transilvaniei a reprezentat o armă de luptă pentru drepturile sociale şi politice, pentru cultură şi limbă proprie.