În perioada de iarnă 2006-2008 am întreprins expediţii în unele sate din zona nistreană cu scopul investigării tradiţiilor etno-folclorice ale Bobotezei. Am studiat mai multe surse tipărite, inclusiv lucrările folcloriştilor Petre Ştefănucă şi a dr. hab. Nicolae Băieşu], materiale din Arhiva de Folclor a AŞM, publicând succint din rezultatele cercetărilor. Boboteaza, numită în popor Botezul Domnului sau Boteaza, este o veche sărbătoare creştină întru amintirea Botezului lui Iisus Hristos de către Ioan Botezătorul în râul Iordan, principalul râu al Palestinei. În biserica creştină se serbează la 6/19 Ianuarie. Înainte de Ajunul Bobotezei (5/18 Ianuarie), toată lumea posteşte câteva zile. În dimineaţa zilei Ajunului se merge la biserică, unde după liturghie se face agheasmă. După amiază, preotul se porneşte prin sat cu Sfinţitul sau cu Ajunul. Până la venirea lui se pregăteşte masa ritualică cu bucate de post, se expun icoane şi cruciuliţe la uşi şi la ferestre. În unele sate se umblă cu Chiraleisa. Acest obicei e pe cale de dispariţie totală, întâlnindu-se doar în unele localităţi din zona nistrenă, fapt menţionat şi de N. Băieşu: „obiceiul Chiraleisa <...> s-a localizat în unele sate de pe ambele maluri ale cursului mijlociu şi cel inferior al Nistrului”. Obiceiul este însoţit de texte folclorice accesibile, ritmice şi vioaie, relativ uniforme în toate satele, asemănătoare cu mesajele din finalurile Pluguşorului, Semănatului şi Sorcovei. Se fac farmece şi descântece. În ziua de Bobotează se Sfinţesc apele, se face Agheasma mare, tradiţie însoţită de ceremonia stropirii cu apă sfinţită. Sfinţirea apei la Bobotează se numeşte şi Iordan, organizat în curtea bisericii, la o fântână sau, în cazul satelor nistrene, la râul Nistru. În această zi se toarnă agheasmă în fântâni, se stropesc cu ea gospodăriile şi mormintele. Pe la amiază se bea agheasmă, se mânânca nafură, apoi se servesc bucatele pregătite de frupt. Nu se spală rufele două săptămâni. Sunt multe credinţe despre calităţile magice ale aghesmei. Menţionăm necesitatea revitalizării tradiţiilor etno-folclorice ale Boboteazei