Perioada de sarcină reprezintă un eveniment major în consolidarea relaţiilor partenerilor unui cuplu, fie el aflat în perioadă premaritală sau angajat în vârtejul relaţiei conjugale, dar poate fi, în unele cazuri, un prilej de identificare a unor probleme de relaţionare. Deşi nu este elementul singular care poate determina aceasta, o sarcină poate uni destine sau le poate îndepărta. Este un moment pe care multe persoane angajate într-o relaţie de cuplu îl consideră o „piatră de încercare”. Este, uneori, o oportunitate de a afla mai multe atât în ceea ce–l priveşte pe „el”, pe „ea”, dar şi despre celula „noi”, care se formează treptat sau care doar ce începe a se forma. Studiul de faţă îşi propune să evidenţieze în ce mod comportamentele, atitudinile şi reacţiile partenerilor de cuplu sunt sau nu influenţate de cele nouă luni de sarcină ale femeii şi măsura în care ce doi percep la fel sau diferit relaţia existentă în raport cu acest eveniment major de viaţă. Este drept că cele nouă luni de sarcină sunt suportate fizic şi psihic de către femeie dar ar fi potrivit ca bărbatul să nu fie oarecum izolat de metamorfozele ce apar în timpul sarcinii, rezervând acestuia doar povara de susţinere financiară. Ar fi potrivit să evidenţiem şi să subliniem că şi acesta suportă anumite transformări, chiar dacă acea conduită masculină nu-i „permite” prea mult să o arate. În pofida diferenţelor de compatibilitate funcţională a cuplurilor, a existenţei parţiale a schemelor dezadaptative timpurii şi a influenţelor acestora asupra percepţiei relaţiei de cuplu în perioada de sarcină, cuplurile participante la studiu trăiesc o experienţă plăcută, care nu este neapărat umbrită de disponibilităţile familiale, materiale sau profesionale pe care un cuplu le poate dobândi într-un mediu sau altul, ci reprezintă expresia motivaţiilor de ordin biologic, social şi personal. Se impune specificarea limitelor acestui studiu, în ceea ce priveşte posibilitatea continuării demersului propus printr-o cercetare longitudinală, care să vizeze identificarea percepţiei relaţiei de cuplu atât în perioada de sarcină, cât şi după naşterea copilului, perioadă în care partenerii de cuplu se orientează către realizarea rolului parental.